Ce trebuie să știi despre cancerul de col uterin

Ce trebuie să știi despre cancerul de col uterin

Scris de Diana Vijulie

Zilele trecute a venit în comunitate o întrebare legată de HPV (Virusul Uman Papilloma) și mi-am amintit atunci că de foarte mult timp vreau să scriu un articol care să nu fie nici amuzant, nici despre dezvoltare emoțională, nici despre puericultură, ci un articol invitație să aveți grijă de sănătatea voastră. Ieri circula un screenshot pe facebook în care femei spuneau că mai bine mor decât să meargă la medicul ginecolog și deși știu că poate articolul meu nu ajunge la ele, tot m-am simțit datoare să mai arunc în spațiul virtual un set de idei care să inspire femeile să meargă la medic, să se verifice anual și să se păstreze sănătoase.

Mai pe scurt, despre cancerul de col uterin pot să vă spun câteva date preluate de la Institutul Național de Sănătate Publică și apoi să vă invit să ascultați specialiștii de la Regina Maria și apoi să mergeți voi însevă la medic. Articolul meu asta vreau să reprezinte: pasul de dinaintea informării de către specialiști.

Cancerul de col uterin este provocat de anumite tulpini ale HPV. HPV este un virus care provoacă cea mai frecventă infecție cu transmitere sexuală, adică 8 din 10 femei active sexual au fost sau vor fi infectate cu acest virus pe parcursul vieții lor. Au fost identificate până în prezent peste 120 de genotipuri HPV, iar 15 dintre ele pot cauza cancerul de col uterin. Se pare că tipurile 16 și 18 sunt cele mai periculoase, căci sunt responsabile de aproximativ 70% din totalul cazurilor de cancer de col uterin.

România nu stă prea bine la capitolul statistici, pentru că 7.5% din totalul cazurilor de cancer de col uterin din Europa provin, de fapt, din România, ceea ce ne pune pe primul loc în Europa la incidență și, din păcate, și în ceea ce privește mortalitatea prin cancer de col uterin. De 3 ori mai multe femei din România sunt diagnosticate cu cancer de col uterin (față de media UE). Iar, comparativ cu Islanda, de exemplu, rata mortalității în România este de 20 de ori mai mare!

Femeile din Islanda nu sunt mai speciale decât femeile din România. Nu au altă construcție internă, nu sunt roboți. Diferența dintre ele și noi este că ele merg la medic proactiv, iar femeile românce (statistic vorbind) ajung retroactiv, iar diagnosticul este pus în stadii tardive ale bolii. Ceea ce este păcat, pentru că acest tip de cancer reprezintă cea mai ușor prevenibilă formă de cancer (poate fi prevenit prin vaccinare împotriva HPV și prin screeningul, depistarea și tratamentul leziunilor precanceroase). Cancerul de col uterin este cancerul care poate fi prevenit în proporție de 80% prin aceste programe de screening. În plus, dacă este depistat și tratat precoce este compatibil cu fertilitatea.

Așa că, doamnelor. Mergeți periodic la medic, faceți screeningul anual (sau cum vă recomandă medicul) ca să puteți depista și rezolva din timp problemele. Să mergi la ginecolog e ca și cum ai merge la cardiolog, avantajul ginecologului fiind că el are acces mai direct la organul pe care îl are în grijă. Știu că am crescut în rușine, rușine față de părți naturale ale corpului și față de procese biologice naturale, dar nu puneți rușinea înaintea vieții.

Găsiți aici informații mai multe despre cancerul de col uterin.

Woman photo

 

Rețetă de prânz în 4 minute pentru Supermom

Rețetă de prânz în 4 minute pentru Supermom

facebookinstagramyoutuberss E deja o săptămână de când copilul de școală s-a întors în online. După o perioadă destul de scurtă în care aveam jumătate de zi să-mi îndeplinesc separat rolurile din viața asta, sunt înapoi în aceeași oală în care sunt mamă, bucătăreasă,...

Cum să-ți faci un plan imperfect de mâncare

Cum să-ți faci un plan imperfect de mâncare

facebookinstagramyoutuberssAcum 5 ani, când Fip era micuț, dar și Ema era micuță era nevoie să fim foarte organizați, ca să n-o luăm razna. Sincer, am tot scris și rescris și reformulat fraza anterioară, ca să evit exagerarea asta, dar mi-am dat seama că nu e chiar o...

Galeta cu afine – încă o rețetă simplă, imposibil de ratat

Galeta cu afine – încă o rețetă simplă, imposibil de ratat

facebookinstagramyoutuberssBună ziua și bun venit în colțișorul nostru de gătit. Astăzi v-am pregătit una din rețetele mele favorite. Ba chiar aș putea spune că v-am pregătit rețeta mea favorită din perioada asta, având în vedere că ”în perioada asta” încă mai am două...

Rulouri cu scorțișoară din aluatul meu de cozonac

Rulouri cu scorțișoară din aluatul meu de cozonac

facebookinstagramyoutuberssA trecut Paștele și dintr-un pliculeț de drojdie căpătat cu prețul vieții (notă pentru copiii copiilor noștri, care n-au prins pandemia: drojdia și-a costat în vremurile acestea prețul ei în aur și era la fel de prezentă în magazine ca și...

Ce trebuie să știi despre cancerul de col uterin

Zilele trecute a venit în comunitate o întrebare legată de HPV (Virusul Uman Papilloma) și mi-am amintit atunci că de foarte mult timp vreau să scriu un articol care să nu fie nici amuzant, nici despre dezvoltare emoțională, nici despre puericultură, ci un articol invitație să aveți grijă de sănătatea voastră. Ieri circula un screenshot pe facebook în care femei spuneau că mai bine mor decât să meargă la medicul ginecolog și deși știu că poate articolul meu nu ajunge la ele, tot m-am simțit datoare să mai arunc în spațiul virtual un set de idei care să inspire femeile să meargă la medic, să se verifice anual și să se păstreze sănătoase.

Mai pe scurt, despre cancerul de col uterin pot să vă spun câteva date preluate de la Institutul Național de Sănătate Publică și apoi să vă invit să ascultați specialiștii de la Regina Maria și apoi să mergeți voi însevă la medic. Articolul meu asta vreau să reprezinte: pasul de dinaintea informării de către specialiști.

Cancerul de col uterin este provocat de anumite tulpini ale HPV. HPV este un virus care provoacă cea mai frecventă infecție cu transmitere sexuală, adică 8 din 10 femei active sexual au fost sau vor fi infectate cu acest virus pe parcursul vieții lor. Au fost identificate până în prezent peste 120 de genotipuri HPV, iar 15 dintre ele pot cauza cancerul de col uterin. Se pare că tipurile 16 și 18 sunt cele mai periculoase, căci sunt responsabile de aproximativ 70% din totalul cazurilor de cancer de col uterin.

România nu stă prea bine la capitolul statistici, pentru că 7.5% din totalul cazurilor de cancer de col uterin din Europa provin, de fapt, din România, ceea ce ne pune pe primul loc în Europa la incidență și, din păcate, și în ceea ce privește mortalitatea prin cancer de col uterin. De 3 ori mai multe femei din România sunt diagnosticate cu cancer de col uterin (față de media UE). Iar, comparativ cu Islanda, de exemplu, rata mortalității în România este de 20 de ori mai mare!

Femeile din Islanda nu sunt mai speciale decât femeile din România. Nu au altă construcție internă, nu sunt roboți. Diferența dintre ele și noi este că ele merg la medic proactiv, iar femeile românce (statistic vorbind) ajung retroactiv, iar diagnosticul este pus în stadii tardive ale bolii. Ceea ce este păcat, pentru că acest tip de cancer reprezintă cea mai ușor prevenibilă formă de cancer (poate fi prevenit prin vaccinare împotriva HPV și prin screeningul, depistarea și tratamentul leziunilor precanceroase). Cancerul de col uterin este cancerul care poate fi prevenit în proporție de 80% prin aceste programe de screening. În plus, dacă este depistat și tratat precoce este compatibil cu fertilitatea.

Așa că, doamnelor. Mergeți periodic la medic, faceți screeningul anual (sau cum vă recomandă medicul) ca să puteți depista și rezolva din timp problemele. Să mergi la ginecolog e ca și cum ai merge la cardiolog, avantajul ginecologului fiind că el are acces mai direct la organul pe care îl are în grijă. Știu că am crescut în rușine, rușine față de părți naturale ale corpului și față de procese biologice naturale, dar nu puneți rușinea înaintea vieții.

Găsiți aici informații mai multe despre cancerul de col uterin.

Woman photo

Rețetă de prânz în 4 minute pentru Supermom

Rețetă de prânz în 4 minute pentru Supermom

facebookinstagramyoutuberss E deja o săptămână de când copilul de școală s-a întors în online. După o perioadă destul de scurtă în care aveam jumătate de zi să-mi îndeplinesc separat rolurile din viața asta, sunt înapoi în aceeași oală în care sunt mamă, bucătăreasă,...

Cum să-ți faci un plan imperfect de mâncare

Cum să-ți faci un plan imperfect de mâncare

facebookinstagramyoutuberssAcum 5 ani, când Fip era micuț, dar și Ema era micuță era nevoie să fim foarte organizați, ca să n-o luăm razna. Sincer, am tot scris și rescris și reformulat fraza anterioară, ca să evit exagerarea asta, dar mi-am dat seama că nu e chiar o...

Galeta cu afine – încă o rețetă simplă, imposibil de ratat

Galeta cu afine – încă o rețetă simplă, imposibil de ratat

facebookinstagramyoutuberssBună ziua și bun venit în colțișorul nostru de gătit. Astăzi v-am pregătit una din rețetele mele favorite. Ba chiar aș putea spune că v-am pregătit rețeta mea favorită din perioada asta, având în vedere că ”în perioada asta” încă mai am două...

Rulouri cu scorțișoară din aluatul meu de cozonac

Rulouri cu scorțișoară din aluatul meu de cozonac

facebookinstagramyoutuberssA trecut Paștele și dintr-un pliculeț de drojdie căpătat cu prețul vieții (notă pentru copiii copiilor noștri, care n-au prins pandemia: drojdia și-a costat în vremurile acestea prețul ei în aur și era la fel de prezentă în magazine ca și...

Cum învață copiii să meargă cu bicicleta

Cum învață copiii să meargă cu bicicleta

Scris de Diana Vijulie

Unii copii vor să încerce bicicleta cu pedale de mici, de la vârsta de doi ani. Iar alții preferă să amâne momentul. Din punct de vedere al dezvoltării copilului, începând cu vârsta de 3 ani, toți copiii tipici sunt perfect capabili să se dea pe o bicicletă cu pedale fără roți ajutătoare. Însă fiecare copil e diferit, ceea ce înseamnă că ce poate face și ce vrea sau se simte capabil să facă sunt două lucruri total diferite, așa că pentru unii dintre ei durează mai mult până când devin autonomi pe o bicicletă. 

Cum începe mersul pe bicicleta cu pedale?

Mersul pe bicicletă nu începe direct cu o bicicletă cu pedale, ci ideea de a-ți menține echilibrul pe două roți în timp ce pedalezi, se așază cu mult timp înainte.

Înainte de a fi capabil să meargă pe o bicicletă cu pedale și fără roți ajutătoare, copilul are nevoie să exerseze acest echilibru. Și cu cât o face mai autonom, cu atât îi va fi mai ușor să învețe. Așa că prima bicicletă a copilului ar trebui să fie o bicicletă de echilibru, adică acea mică bicicletă cu două roți și fără pedale. Pe o astfel de bicicletă, copilul învață să stea în echilibru între momentul în care ridică ambele tălpi de pe asfalt și până în momentul în care le pune înapoi. Treptat, această perioadă crește ca durată și asta e cheia mersului pe bicicletă, de fapt. Să stai cât mai mult timp între momentul în care ai ridicat tălpile de pe ciment până când le pui înapoi. Din fericire, la bicicletele cu pedale, pauza asta între a ridica talpa și a o pune înapoi poate să fie și de câteva ore 🙂

Apoi, părinții au nevoie să înțeleagă și ei că nu pedalatul e partea dificilă, ci echilibrul. Acestea fiind spuse, o bicicletă cu roți ajutătoare nu ajută, de fapt. Este mai mult o bicicletă cu roți încurcătoare, pentru că împiedică biciclistul să învețe cum e cu echilibrul. Într-o lume ideală, după ce copilul a învățat cum e cu echilibrul pe o bicicletă de echilibru, el se va urca pe o bicicletă cu pedale și va pedala.

Teoria e simplă, practica e mai grea, așa că mulți copii (inclusiv ai mei) se urcă de pe o bicicletă de echilibru pe una cu roți ajutătoare și uită o mare parte din ceea ce au învățat despre echilibru. Din fericire, corpul are memoria lui, așa că la nivel corporal, amintirea rămâne salvată. Dacă optați pentru bicicletă cu roți ajutătoare, montați roțile ajutătoare mai sus decât roțile de bicicletă. Așa, copilul nu va sta niciodată pe 3 roți, ci va oscila între a sta pe două roți (una de bicicletă și una ajutătoare) sau doar pe una (cea de bicicletă). 

Un truc ușor pentru a renunța la roțile ajutătoare

Apoi, când decideți (împreună cu copilul) că e momentul să dispară roțile ajutătoare, aveți nevoie de un truc, pe care o să vi-l dau acum.

În perioada copilăriei, nimic din ceea ce i se întâmplă copilului nu se pierde. Până când creierul decide că e momentul să facă o curățenie a traseelor neuronale și să se descotorosească de cele pe care le-a format, dar care nu par să fie utile pe termen lung, totul rămâne activ și așteaptă momentul în care să fie refolosit.

”Bine, mă bucur”, o să ziceți. ”Dar cum mă ajută pe mine asta când vreau să-mi încurajez copilul să învețe să meargă pe bicicletă?”

Chiar dacă după ce a învățat să se descurce cu bicicleta de echilbru, copilul a trecut la roțile ajutătoare, amintirea echilibrului pe bicicletă a rămas stocată în corp. Creierul și corpul copilului au nevoie să-și reamintească despre cum stau lucrurile. După ce-i dați roțile jos de la bicicletă, încurajați copilul să înceapă să folosească puțin bicicleta cu pedale ca pe o bicicletă fără pedale. Cam așa: ccopilul se așează pe șa, așează un picior pe ciment și celălalt pe pedala care trebuie să fie în sus. Acest picior pășește pe pedală, celălalt picior împinge bicicleta. Și-apoi schimbat piciorul, până când copilul reușește să pedaleze simultan cu ambele picioare. Easy peasy 🙂

Despre cum alegem bicicleta pentru copii am scris aici: Cum să alegem bicicleta potrivită pentru copilul nostru

Iar despre regulile de siguranță ale copiilor pe bicicletă, am scris aici: 15 reguli pentru siguranța copiilor pe bicicletă

Accesorii faine pentru bicicletă găsiți aici: Accesorii biciclete

 

Ce trebuie să știi despre cancerul de col uterin

Ce trebuie să știi despre cancerul de col uterin

facebookinstagramyoutuberss Zilele trecute a venit în comunitate o întrebare legată de HPV (Virusul Uman Papilloma) și mi-am amintit atunci că de foarte mult timp vreau să scriu un articol care să nu fie nici amuzant, nici despre dezvoltare emoțională, nici despre...

Cum învață copiii să meargă cu bicicleta

Cum învață copiii să meargă cu bicicleta

facebookinstagramyoutuberss Unii copii vor să încerce bicicleta cu pedale de mici, de la vârsta de doi ani. Iar alții preferă să amâne momentul. Din punct de vedere al dezvoltării copilului, începând cu vârsta de 3 ani, toți copiii tipici sunt perfect capabili să se...

De ce le place copiilor apa

De ce le place copiilor apa

facebookinstagramyoutuberss Apa e unul din elementele esențiale ale planetei noastre. Chiar și noi înșine suntem făcuți, în mare parte, din apă. Apa e prezentă peste tot în jurul nostru (chiar acum am pe birou 3 tipuri diferite de ”apă” - sau, mă rog, lichid: apă,...

Copiii au nevoie să se murdărească atunci când mănâncă

Copiii au nevoie să se murdărească atunci când mănâncă

facebookinstagramyoutuberss Dacă e să lăsăm jos toată abordarea științifică și discursul sec și uscat, care ne spune cum copiii explorează lumea prin simțuri, prin gust, prin etc., am putea spune despre copii că ei explorează lumea prin mozoleală. Când ați luat ultima...

4 produse de machiaj ieftine și bune

4 produse de machiaj ieftine și bune

facebookinstagramyoutuberssDe 6 luni nu mai merg la birou, ci lucrez de-acasă. Asta înseamnă că de 6 luni 85% dintre oamenii cu care interacționez, mă văd în spatele unui ecran, din intimitatea propriei mele case. În timpul ședințelor oricum port și ochelari, așa că...

Cum învață copiii să meargă cu bicicleta

Unii copii vor să încerce bicicleta cu pedale de mici, de la vârsta de doi ani. Iar alții preferă să amâne momentul. Din punct de vedere al dezvoltării copilului, începând cu vârsta de 3 ani, toți copiii tipici sunt perfect capabili să se dea pe o bicicletă cu pedale fără roți ajutătoare. Însă fiecare copil e diferit, ceea ce înseamnă că ce poate face și ce vrea sau se simte capabil să facă sunt două lucruri total diferite, așa că pentru unii dintre ei durează mai mult până când devin autonomi pe o bicicletă. 

Cum începe mersul pe bicicleta cu pedale?

Mersul pe bicicletă nu începe direct cu o bicicletă cu pedale, ci ideea de a-ți menține echilibrul pe două roți în timp ce pedalezi, se așază cu mult timp înainte.

Înainte de a fi capabil să meargă pe o bicicletă cu pedale și fără roți ajutătoare, copilul are nevoie să exerseze acest echilibru. Și cu cât o face mai autonom, cu atât îi va fi mai ușor să învețe. Așa că prima bicicletă a copilului ar trebui să fie o bicicletă de echilibru, adică acea mică bicicletă cu două roți și fără pedale. Pe o astfel de bicicletă, copilul învață să stea în echilibru între momentul în care ridică ambele tălpi de pe asfalt și până în momentul în care le pune înapoi. Treptat, această perioadă crește ca durată și asta e cheia mersului pe bicicletă, de fapt. Să stai cât mai mult timp între momentul în care ai ridicat tălpile de pe ciment până când le pui înapoi. Din fericire, la bicicletele cu pedale, pauza asta între a ridica talpa și a o pune înapoi poate să fie și de câteva ore 🙂

Apoi, părinții au nevoie să înțeleagă și ei că nu pedalatul e partea dificilă, ci echilibrul. Acestea fiind spuse, o bicicletă cu roți ajutătoare nu ajută, de fapt. Este mai mult o bicicletă cu roți încurcătoare, pentru că împiedică biciclistul să învețe cum e cu echilibrul. Într-o lume ideală, după ce copilul a învățat cum e cu echilibrul pe o bicicletă de echilibru, el se va urca pe o bicicletă cu pedale și va pedala.

Teoria e simplă, practica e mai grea, așa că mulți copii (inclusiv ai mei) se urcă de pe o bicicletă de echilibru pe una cu roți ajutătoare și uită o mare parte din ceea ce au învățat despre echilibru. Din fericire, corpul are memoria lui, așa că la nivel corporal, amintirea rămâne salvată. Dacă optați pentru bicicletă cu roți ajutătoare, montați roțile ajutătoare mai sus decât roțile de bicicletă. Așa, copilul nu va sta niciodată pe 3 roți, ci va oscila între a sta pe două roți (una de bicicletă și una ajutătoare) sau doar pe una (cea de bicicletă). 

Un truc ușor pentru a renunța la roțile ajutătoare

Apoi, când decideți (împreună cu copilul) că e momentul să dispară roțile ajutătoare, aveți nevoie de un truc, pe care o să vi-l dau acum.

În perioada copilăriei, nimic din ceea ce i se întâmplă copilului nu se pierde. Până când creierul decide că e momentul să facă o curățenie a traseelor neuronale și să se descotorosească de cele pe care le-a format, dar care nu par să fie utile pe termen lung, totul rămâne activ și așteaptă momentul în care să fie refolosit.

”Bine, mă bucur”, o să ziceți. ”Dar cum mă ajută pe mine asta când vreau să-mi încurajez copilul să învețe să meargă pe bicicletă?”

Chiar dacă după ce a învățat să se descurce cu bicicleta de echilbru, copilul a trecut la roțile ajutătoare, amintirea echilibrului pe bicicletă a rămas stocată în corp. Creierul și corpul copilului au nevoie să-și reamintească despre cum stau lucrurile. După ce-i dați roțile jos de la bicicletă, încurajați copilul să înceapă să folosească puțin bicicleta cu pedale ca pe o bicicletă fără pedale. Cam așa: ccopilul se așează pe șa, așează un picior pe ciment și celălalt pe pedala care trebuie să fie în sus. Acest picior pășește pe pedală, celălalt picior împinge bicicleta. Și-apoi schimbat piciorul, până când copilul reușește să pedaleze simultan cu ambele picioare. Easy peasy 🙂

Despre cum alegem bicicleta pentru copii am scris aici: Cum să alegem bicicleta potrivită pentru copilul nostru

Iar despre regulile de siguranță ale copiilor pe bicicletă, am scris aici: 15 reguli pentru siguranța copiilor pe bicicletă

Accesorii faine pentru bicicletă găsiți aici: Accesorii biciclete

Ce trebuie să știi despre cancerul de col uterin

Ce trebuie să știi despre cancerul de col uterin

facebookinstagramyoutuberss Zilele trecute a venit în comunitate o întrebare legată de HPV (Virusul Uman Papilloma) și mi-am amintit atunci că de foarte mult timp vreau să scriu un articol care să nu fie nici amuzant, nici despre dezvoltare emoțională, nici despre...

Cum învață copiii să meargă cu bicicleta

Cum învață copiii să meargă cu bicicleta

facebookinstagramyoutuberss Unii copii vor să încerce bicicleta cu pedale de mici, de la vârsta de doi ani. Iar alții preferă să amâne momentul. Din punct de vedere al dezvoltării copilului, începând cu vârsta de 3 ani, toți copiii tipici sunt perfect capabili să se...

De ce le place copiilor apa

De ce le place copiilor apa

facebookinstagramyoutuberss Apa e unul din elementele esențiale ale planetei noastre. Chiar și noi înșine suntem făcuți, în mare parte, din apă. Apa e prezentă peste tot în jurul nostru (chiar acum am pe birou 3 tipuri diferite de ”apă” - sau, mă rog, lichid: apă,...

Copiii au nevoie să se murdărească atunci când mănâncă

Copiii au nevoie să se murdărească atunci când mănâncă

facebookinstagramyoutuberss Dacă e să lăsăm jos toată abordarea științifică și discursul sec și uscat, care ne spune cum copiii explorează lumea prin simțuri, prin gust, prin etc., am putea spune despre copii că ei explorează lumea prin mozoleală. Când ați luat ultima...

4 produse de machiaj ieftine și bune

4 produse de machiaj ieftine și bune

facebookinstagramyoutuberssDe 6 luni nu mai merg la birou, ci lucrez de-acasă. Asta înseamnă că de 6 luni 85% dintre oamenii cu care interacționez, mă văd în spatele unui ecran, din intimitatea propriei mele case. În timpul ședințelor oricum port și ochelari, așa că...

De ce le place copiilor apa

De ce le place copiilor apa

Scris de Diana Vijulie

Apa e unul din elementele esențiale ale planetei noastre. Chiar și noi înșine suntem făcuți, în mare parte, din apă. Apa e prezentă peste tot în jurul nostru (chiar acum am pe birou 3 tipuri diferite de ”apă” – sau, mă rog, lichid: apă, cafea și o loțiune pentru iritația mea de pe mână). Iar copiii iubesc apa.

Apa vine cu posibilități aproape delimitate de explorare și se mulează pe nivelul de dezvoltare al oricărei vârste. Bebelușilor le place să lovească apa cu palmele și-apoi se distrează atunci când ea stropește în toate părțile. Copiii mici își petrec minute în șir învățând să toarne apa dintr-un recipient în altul. Copii mai mari fac baie păpușilor, se stropesc în războaie cu pistoale cu apă. La grădiniță și la școală copiii învață despre minunatul ciclu al naturii, care pornește din același loc în care se termină: nori, ploaie, râu, lac, mare, nori, ploaie, râu, lac, mare și așa la infinit. Toți învățăm să stăpânim apa: înotăm în ea, ne folosim de puterea ei ca să creăm curent electric, curent pe care îl folosim apoi ca să alimentăm pompe hidrofor ca să scoatem și mai multă apă și-apoi un instant de apă caldă, ca s-o încălzim. Ne străduim s-o transformăm în combustibil sănătos, ca să ne transporte chiar și pe uscat din punctul A în punctul B. 

Doar dacă mă uit la paragraful trecut îmi vin două idei.

Prima este că: evident că bebelușii și copiii iubesc apa, pentru că e aproape magică!
Și a doua ar fi că: poate un titlu mai potrivit ar fi ”De ce le place oamenilor apa”, pentru că e la fel de evident și că nu doar copiii sunt fascinați de apă, ci și adulții. 

Copilăria: experimentarea vieții cu toate simțurile

Și adulții și copiii experimentează viața cu toate simțurile, căci acesta este rolul lor. Însă, spre deosebire de adulți, copiii sunt mult mai atenți la semnalele pe care le primește corpul lor din mediu. Adică, sunt mult mai atenți la ceea ce simt.

Iar apa este un mediu minunat pentru a folosi toate aceste simțuri. 

Simțul vizual

Sigur, apa poate fi văzută, însă apa e un mediu minunat pentru a explora alte moduri de a vedea.
Prin apă obiectele se văd diferit, pe dos, cu valuri, mai mari.
Apa poate fi colorată natural sau sintetic, iar asta se adaugă la explorarea vizuală.

Simțul gustativ și olfactiv

Apa e inodoră, incoloră și insipidă. Însă, are textura ei. Are temperatura ei. Și dacă ne supărăm puțin, o putem aroma.
Copiii gustă tot felul de ape, care nu sunt neapărat inodore și insipide. Gustă apa din cadă, care e diferită de apa din sticlă și diferită de apa din mare. 
Ba chiar copiii mei mi-au zis că apa caldă are un gust cu totul diferit de apa rece și că are și un miros diferit. ”Miroase a rece”. Și cred că sunt de acord cu ei.

Simțul tactil

Apa caldă se simte diferit de cea rece. Apa poate să fie moale, poate să fie limpede sau poate să fie plină de imperfecțiuni. O putem atinge, ne putem imersa în ea. 

Simțul auditiv

Apa e foarte zgomotoasă dacă vrea. Sau dacă o facem să fie zgomotoasă. Copiilor le place și asta. E parte din explorarea lor. Cum sună o picătură care curge în pahar? Dar cum sună un șuvoi? E un sunet jos sau înalt? Cum îl putem controla? Toate sunt întrebări de explorator. 

Simțul vestibular și proprioceptiv

Copiii își provoacă aceste simțuri de fiecare dată când fac baie. Cum îmi simt eu corpul în raport cu mediul din apă? Cum îl mișc? Cât e de greu sau de ușor? Înotul în sine e cea mai mare provocare a acestor simțuri. 

Și cred că din cauza asta le place copiilor atât de mult să se joace cu apa: pentru că le stimulează toate simțurile. 

Vă las aici și câteva idei de explorare cu ajutorul apei, ca să-i țineți pe copii antrenați și distrați. Iar dacă nu veniți voi cu ideile, fiți pe pace. Copiii sunt extrem de inventivi și-și găsesc o grămadă de jocuri cu apa. N-au nevoie decât de … apă. Și permisiunea să facă cu ea ce vor ei. 

  • faceți bărcuțe de hârtie și lăsați-le să plutească
  • dați copilului ocazia să învețe să toarne dintr-un recipient în altul
  • transformați apa turnând în ea pământ până devine un noroi subțire (cu care puteți picta apoi)
  • săriți în bălți
  • explorați râuri/lacuri cu ajutorul trusei de explorator
  • faceți baloane de săpun
  • oganizați lupte cu apă
  • spălați vase, haine, pietre, jucării
  • ieșiți la plimbare prin ploaie (pare că vremea e foarte prietenoasă cu activitatea asta)
  • înotați
  • gătiți, faceți limonadă
  • jucați-vă cu gheață

 

De ce le place copiilor apa

De ce le place copiilor apa

facebookinstagramyoutuberss Apa e unul din elementele esențiale ale planetei noastre. Chiar și noi înșine suntem făcuți, în mare parte, din apă. Apa e prezentă peste tot în jurul nostru (chiar acum am pe birou 3 tipuri diferite de ”apă” - sau, mă rog, lichid: apă,...

Ce faci atunci când copilul desenează pe pereți?

Ce faci atunci când copilul desenează pe pereți?

facebookinstagramyoutuberss Una din ”problemele” universale ale părințelii este... desenatul pe pereți. Desigur, copiii sunt cei care desenează pe pereți atunci când creativitatea îi străfulgeră într-o clipită, iar momentul creativ nu mai poate fi amânat în niciun fel...

Ce să mai facem cu copiii după un an în care am făcut de toate

Ce să mai facem cu copiii după un an în care am făcut de toate

facebookinstagramyoutuberssZugrăvim. Nu noi personal, ci niște oameni care se pricep mai bine decât noi la asta. Ceea ce înseamnă că nu mai durează mult până când o să ajungem din nou la ”Copii, haideți să mai facem ordine prin jucării”. Știu că experiența mea e...

Importanța stimulării senzoriale a copiilor

Importanța stimulării senzoriale a copiilor

facebookinstagramyoutuberss Când ai un nou născut în brațe, te uiți la el și nu-ți poți crede ochilor cât e de mic și cât de fragil pare. Te gândești oare ce o înțelege el din lumea asta mare și poate te întrebi cum o face? O face prin simțuri. Prin stimulare...

7 idei de activități cu prosoape pentru copii

7 idei de activități cu prosoape pentru copii

#StămAcasă.   2 săptămâni de autoizolare deja și tocmai am avut o discuție cu Fip, despre jucării: ”Când o să se termine carantina și se vor deschide magazinele, vreau să mergem să-mi cumpăr o dronă și niște alte jucării”.   Mă uit, așa în jurul meu, în...

De ce le place copiilor apa

Apa e unul din elementele esențiale ale planetei noastre. Chiar și noi înșine suntem făcuți, în mare parte, din apă. Apa e prezentă peste tot în jurul nostru (chiar acum am pe birou 3 tipuri diferite de ”apă” – sau, mă rog, lichid: apă, cafea și o loțiune pentru iritația mea de pe mână). Iar copiii iubesc apa.

Apa vine cu posibilități aproape delimitate de explorare și se mulează pe nivelul de dezvoltare al oricărei vârste. Bebelușilor le place să lovească apa cu palmele și-apoi se distrează atunci când ea stropește în toate părțile. Copiii mici își petrec minute în șir învățând să toarne apa dintr-un recipient în altul. Copii mai mari fac baie păpușilor, se stropesc în războaie cu pistoale cu apă. La grădiniță și la școală copiii învață despre minunatul ciclu al naturii, care pornește din același loc în care se termină: nori, ploaie, râu, lac, mare, nori, ploaie, râu, lac, mare și așa la infinit. Toți învățăm să stăpânim apa: înotăm în ea, ne folosim de puterea ei ca să creăm curent electric, curent pe care îl folosim apoi ca să alimentăm pompe hidrofor ca să scoatem și mai multă apă și-apoi un instant de apă caldă, ca s-o încălzim. Ne străduim s-o transformăm în combustibil sănătos, ca să ne transporte chiar și pe uscat din punctul A în punctul B. 

Doar dacă mă uit la paragraful trecut îmi vin două idei.

Prima este că: evident că bebelușii și copiii iubesc apa, pentru că e aproape magică!
Și a doua ar fi că: poate un titlu mai potrivit ar fi ”De ce le place oamenilor apa”, pentru că e la fel de evident și că nu doar copiii sunt fascinați de apă, ci și adulții. 

Copilăria: experimentarea vieții cu toate simțurile

Și adulții și copiii experimentează viața cu toate simțurile, căci acesta este rolul lor. Însă, spre deosebire de adulți, copiii sunt mult mai atenți la semnalele pe care le primește corpul lor din mediu. Adică, sunt mult mai atenți la ceea ce simt.

Iar apa este un mediu minunat pentru a folosi toate aceste simțuri. 

Simțul vizual

Sigur, apa poate fi văzută, însă apa e un mediu minunat pentru a explora alte moduri de a vedea.
Prin apă obiectele se văd diferit, pe dos, cu valuri, mai mari.
Apa poate fi colorată natural sau sintetic, iar asta se adaugă la explorarea vizuală.

Simțul gustativ și olfactiv

Apa e inodoră, incoloră și insipidă. Însă, are textura ei. Are temperatura ei. Și dacă ne supărăm puțin, o putem aroma.
Copiii gustă tot felul de ape, care nu sunt neapărat inodore și insipide. Gustă apa din cadă, care e diferită de apa din sticlă și diferită de apa din mare. 
Ba chiar copiii mei mi-au zis că apa caldă are un gust cu totul diferit de apa rece și că are și un miros diferit. ”Miroase a rece”. Și cred că sunt de acord cu ei.

Simțul tactil

Apa caldă se simte diferit de cea rece. Apa poate să fie moale, poate să fie limpede sau poate să fie plină de imperfecțiuni. O putem atinge, ne putem imersa în ea. 

Simțul auditiv

Apa e foarte zgomotoasă dacă vrea. Sau dacă o facem să fie zgomotoasă. Copiilor le place și asta. E parte din explorarea lor. Cum sună o picătură care curge în pahar? Dar cum sună un șuvoi? E un sunet jos sau înalt? Cum îl putem controla? Toate sunt întrebări de explorator. 

Simțul vestibular și proprioceptiv

Copiii își provoacă aceste simțuri de fiecare dată când fac baie. Cum îmi simt eu corpul în raport cu mediul din apă? Cum îl mișc? Cât e de greu sau de ușor? Înotul în sine e cea mai mare provocare a acestor simțuri. 

Și cred că din cauza asta le place copiilor atât de mult să se joace cu apa: pentru că le stimulează toate simțurile. 

Vă las aici și câteva idei de explorare cu ajutorul apei, ca să-i țineți pe copii antrenați și distrați. Iar dacă nu veniți voi cu ideile, fiți pe pace. Copiii sunt extrem de inventivi și-și găsesc o grămadă de jocuri cu apa. N-au nevoie decât de … apă. Și permisiunea să facă cu ea ce vor ei. 

  • faceți bărcuțe de hârtie și lăsați-le să plutească
  • dați copilului ocazia să învețe să toarne dintr-un recipient în altul
  • transformați apa turnând în ea pământ până devine un noroi subțire (cu care puteți picta apoi)
  • săriți în bălți
  • explorați râuri/lacuri cu ajutorul trusei de explorator
  • faceți baloane de săpun
  • oganizați lupte cu apă
  • spălați vase, haine, pietre, jucării
  • ieșiți la plimbare prin ploaie (pare că vremea e foarte prietenoasă cu activitatea asta)
  • înotați
  • gătiți, faceți limonadă
  • jucați-vă cu gheață

De ce le place copiilor apa

De ce le place copiilor apa

facebookinstagramyoutuberss Apa e unul din elementele esențiale ale planetei noastre. Chiar și noi înșine suntem făcuți, în mare parte, din apă. Apa e prezentă peste tot în jurul nostru (chiar acum am pe birou 3 tipuri diferite de ”apă” - sau, mă rog, lichid: apă,...

Ce faci atunci când copilul desenează pe pereți?

Ce faci atunci când copilul desenează pe pereți?

facebookinstagramyoutuberss Una din ”problemele” universale ale părințelii este... desenatul pe pereți. Desigur, copiii sunt cei care desenează pe pereți atunci când creativitatea îi străfulgeră într-o clipită, iar momentul creativ nu mai poate fi amânat în niciun fel...

Ce să mai facem cu copiii după un an în care am făcut de toate

Ce să mai facem cu copiii după un an în care am făcut de toate

facebookinstagramyoutuberssZugrăvim. Nu noi personal, ci niște oameni care se pricep mai bine decât noi la asta. Ceea ce înseamnă că nu mai durează mult până când o să ajungem din nou la ”Copii, haideți să mai facem ordine prin jucării”. Știu că experiența mea e...

Importanța stimulării senzoriale a copiilor

Importanța stimulării senzoriale a copiilor

facebookinstagramyoutuberss Când ai un nou născut în brațe, te uiți la el și nu-ți poți crede ochilor cât e de mic și cât de fragil pare. Te gândești oare ce o înțelege el din lumea asta mare și poate te întrebi cum o face? O face prin simțuri. Prin stimulare...

7 idei de activități cu prosoape pentru copii

7 idei de activități cu prosoape pentru copii

#StămAcasă.   2 săptămâni de autoizolare deja și tocmai am avut o discuție cu Fip, despre jucării: ”Când o să se termine carantina și se vor deschide magazinele, vreau să mergem să-mi cumpăr o dronă și niște alte jucării”.   Mă uit, așa în jurul meu, în...

Copiii au nevoie să se murdărească atunci când mănâncă

Copiii au nevoie să se murdărească atunci când mănâncă

Scris de Diana Vijulie

Dacă e să lăsăm jos toată abordarea științifică și discursul sec și uscat, care ne spune cum copiii explorează lumea prin simțuri, prin gust, prin etc., am putea spune despre copii că ei explorează lumea prin mozoleală. Când ați luat ultima oară mânuța copilului în a voastră (înainte să se spele pe mâini) și nu era udă/umedă/lipicioasă/murdară de carioci/cu pământ pe ea? Dacă a trecut mult timp de când s-a întâmplat asta, articolul e fix pentru tine. Iar dacă a trecut puțin timp, dar tu ai simțit că se urcă furnici pe tine când ai văzut cum arată, iar e pentru tine.

Când spunem despre bebeluși și copii mici că ei învață despre lume cu ajutorul simțurilor, ce vrem să spunem, de fapt, este că ei își creează o imagine despre lume care se raportează la ce simt ei despre lume. Nu avem în memoria noastră amintiri explicite, clare, despre cum a fost când am gustat și altceva în afară de lapte matern, pentru că la momentul respectiv nu existau cuvinte în mintea noastră care să dea experienței o explicație logică și rațională, însă acea experiență, pe lângă toate celelalte, au devenit o parte din ceea ce am simțit și ce simțim noi în corpurile noastre.

Primii aproximativ 2 ani din viața copilului sunt ”stocați” așa în noi: prin ceea ce am simțit atunci.
Ceea ce am simțit atunci e o părticică din ceea ce suntem noi astăzi. Ce am simțit când ne-a luat mama în brațe, ce am simțit când noi o strigam și ea nu venea, ce am simțit când am gustat primul piure de morcovi, ce am simțit când am dărâmat primul și al doilea și al cincizecilea turn din cuburi, ce am simțit că se întâmpla în jurul nostru, ce am simțit atunci când se uitau mama și tata la noi. Totul este despre simțit.

Cu cât le dăm mai mult libertatea de a simți copiilor noștri, cu atât mai multe conexiuni se fac în creierul lor, conexiuni pe care ulterior se vor forma gânduri, se va clădi informație, se va construi sens cognitiv.

Și sigur, există și multe limitări. Vrem să avem copii sănătoși și vrem să îi protejăm de bacterii și de virusuri. Punem limite din grijă și poate nu-i lăsăm să mănânce pământ și să lingă pietre. Le dăm alternative: jucării curățate și dezinfectate. Blocăm ușile dulapurilor în spatele cărora sunt substanțe periculoase pentru ei și îi lăsăm să scoată de câte 50 de ori pe zi oalele și capacele din celalalte dulapuri.  Practic, punem o limită acolo unde este periculos și dăm permisiunea explorării acolo unde e sigur. Ne folosim de tehnologie ca să-i știm în siguranță: spălăm pe jos cu un mop cu aburi, ca să evităm soluțiile toxice, punem jucăriile în lada frigorifică pentru a le dezinfecta cât mai natural, ba noi avem chiar și un purificator de aer, ca să-și paseze copiii cât mai greu virusurile de la unul la celălalt. Toate funcționează și toate sunt bune.

Cu toate astea, câteodată le îngrădim copiilor explorarea chiar când e ceva care nu dăunează și despre asta vreau să vă spun astăzi.

Vreau să vă invit să priviți diferit ora de masă a copilului, nu doar ca pe o oportunitate de a-i hrăni burta, ci și ca pe o oportunitate de a-l susține să-și hrănească mintea și existența cu totul.

Lasă copilul să se murdărească la masă…

… indiferent dacă ai ales diversificarea clasică sau autodiversificarea.

… pentru că mâncarea e mai mult decât doar hrană pentru el: e un spectacol pentru corp.

… pentru că mâncarea e mai mult decât gust: e culoare, e textură, e miros, e emoție, e bucurie și viață.

… pentru că nu e periculos.

… pentru că dacă pui un plastic sub scaunul copilului, e și ușor de curățat apoi după el.

 

Rețetă de prânz în 4 minute pentru Supermom

Rețetă de prânz în 4 minute pentru Supermom

facebookinstagramyoutuberss E deja o săptămână de când copilul de școală s-a întors în online. După o perioadă destul de scurtă în care aveam jumătate de zi să-mi îndeplinesc separat rolurile din viața asta, sunt înapoi în aceeași oală în care sunt mamă, bucătăreasă,...

Cum să-ți faci un plan imperfect de mâncare

Cum să-ți faci un plan imperfect de mâncare

facebookinstagramyoutuberssAcum 5 ani, când Fip era micuț, dar și Ema era micuță era nevoie să fim foarte organizați, ca să n-o luăm razna. Sincer, am tot scris și rescris și reformulat fraza anterioară, ca să evit exagerarea asta, dar mi-am dat seama că nu e chiar o...

Galeta cu afine – încă o rețetă simplă, imposibil de ratat

Galeta cu afine – încă o rețetă simplă, imposibil de ratat

facebookinstagramyoutuberssBună ziua și bun venit în colțișorul nostru de gătit. Astăzi v-am pregătit una din rețetele mele favorite. Ba chiar aș putea spune că v-am pregătit rețeta mea favorită din perioada asta, având în vedere că ”în perioada asta” încă mai am două...

Rulouri cu scorțișoară din aluatul meu de cozonac

Rulouri cu scorțișoară din aluatul meu de cozonac

facebookinstagramyoutuberssA trecut Paștele și dintr-un pliculeț de drojdie căpătat cu prețul vieții (notă pentru copiii copiilor noștri, care n-au prins pandemia: drojdia și-a costat în vremurile acestea prețul ei în aur și era la fel de prezentă în magazine ca și...

Copiii au nevoie să se murdărească atunci când mănâncă

Dacă e să lăsăm jos toată abordarea științifică și discursul sec și uscat, care ne spune cum copiii explorează lumea prin simțuri, prin gust, prin etc., am putea spune despre copii că ei explorează lumea prin mozoleală. Când ați luat ultima oară mânuța copilului în a voastră (înainte să se spele pe mâini) și nu era udă/umedă/lipicioasă/murdară de carioci/cu pământ pe ea? Dacă a trecut mult timp de când s-a întâmplat asta, articolul e fix pentru tine. Iar dacă a trecut puțin timp, dar tu ai simțit că se urcă furnici pe tine când ai văzut cum arată, iar e pentru tine.

Când spunem despre bebeluși și copii mici că ei învață despre lume cu ajutorul simțurilor, ce vrem să spunem, de fapt, este că ei își creează o imagine despre lume care se raportează la ce simt ei despre lume. Nu avem în memoria noastră amintiri explicite, clare, despre cum a fost când am gustat și altceva în afară de lapte matern, pentru că la momentul respectiv nu existau cuvinte în mintea noastră care să dea experienței o explicație logică și rațională, însă acea experiență, pe lângă toate celelalte, au devenit o parte din ceea ce am simțit și ce simțim noi în corpurile noastre.

Primii aproximativ 2 ani din viața copilului sunt ”stocați” așa în noi: prin ceea ce am simțit atunci.
Ceea ce am simțit atunci e o părticică din ceea ce suntem noi astăzi. Ce am simțit când ne-a luat mama în brațe, ce am simțit când noi o strigam și ea nu venea, ce am simțit când am gustat primul piure de morcovi, ce am simțit când am dărâmat primul și al doilea și al cincizecilea turn din cuburi, ce am simțit că se întâmpla în jurul nostru, ce am simțit atunci când se uitau mama și tata la noi. Totul este despre simțit.

Cu cât le dăm mai mult libertatea de a simți copiilor noștri, cu atât mai multe conexiuni se fac în creierul lor, conexiuni pe care ulterior se vor forma gânduri, se va clădi informație, se va construi sens cognitiv.

Și sigur, există și multe limitări. Vrem să avem copii sănătoși și vrem să îi protejăm de bacterii și de virusuri. Punem limite din grijă și poate nu-i lăsăm să mănânce pământ și să lingă pietre. Le dăm alternative: jucării curățate și dezinfectate. Blocăm ușile dulapurilor în spatele cărora sunt substanțe periculoase pentru ei și îi lăsăm să scoată de câte 50 de ori pe zi oalele și capacele din celalalte dulapuri.  Practic, punem o limită acolo unde este periculos și dăm permisiunea explorării acolo unde e sigur. Ne folosim de tehnologie ca să-i știm în siguranță: spălăm pe jos cu un mop cu aburi, ca să evităm soluțiile toxice, punem jucăriile în lada frigorifică pentru a le dezinfecta cât mai natural, ba noi avem chiar și un purificator de aer, ca să-și paseze copiii cât mai greu virusurile de la unul la celălalt. Toate funcționează și toate sunt bune.

Cu toate astea, câteodată le îngrădim copiilor explorarea chiar când e ceva care nu dăunează și despre asta vreau să vă spun astăzi.

Vreau să vă invit să priviți diferit ora de masă a copilului, nu doar ca pe o oportunitate de a-i hrăni burta, ci și ca pe o oportunitate de a-l susține să-și hrănească mintea și existența cu totul.

Lasă copilul să se murdărească la masă…

… indiferent dacă ai ales diversificarea clasică sau autodiversificarea.

… pentru că mâncarea e mai mult decât doar hrană pentru el: e un spectacol pentru corp.

… pentru că mâncarea e mai mult decât gust: e culoare, e textură, e miros, e emoție, e bucurie și viață.

… pentru că nu e periculos.

… pentru că dacă pui un plastic sub scaunul copilului, e și ușor de curățat apoi după el.

Rețetă de prânz în 4 minute pentru Supermom

Rețetă de prânz în 4 minute pentru Supermom

facebookinstagramyoutuberss E deja o săptămână de când copilul de școală s-a întors în online. După o perioadă destul de scurtă în care aveam jumătate de zi să-mi îndeplinesc separat rolurile din viața asta, sunt înapoi în aceeași oală în care sunt mamă, bucătăreasă,...

Cum să-ți faci un plan imperfect de mâncare

Cum să-ți faci un plan imperfect de mâncare

facebookinstagramyoutuberssAcum 5 ani, când Fip era micuț, dar și Ema era micuță era nevoie să fim foarte organizați, ca să n-o luăm razna. Sincer, am tot scris și rescris și reformulat fraza anterioară, ca să evit exagerarea asta, dar mi-am dat seama că nu e chiar o...

Galeta cu afine – încă o rețetă simplă, imposibil de ratat

Galeta cu afine – încă o rețetă simplă, imposibil de ratat

facebookinstagramyoutuberssBună ziua și bun venit în colțișorul nostru de gătit. Astăzi v-am pregătit una din rețetele mele favorite. Ba chiar aș putea spune că v-am pregătit rețeta mea favorită din perioada asta, având în vedere că ”în perioada asta” încă mai am două...

Rulouri cu scorțișoară din aluatul meu de cozonac

Rulouri cu scorțișoară din aluatul meu de cozonac

facebookinstagramyoutuberssA trecut Paștele și dintr-un pliculeț de drojdie căpătat cu prețul vieții (notă pentru copiii copiilor noștri, care n-au prins pandemia: drojdia și-a costat în vremurile acestea prețul ei în aur și era la fel de prezentă în magazine ca și...

4 produse de machiaj ieftine și bune

4 produse de machiaj ieftine și bune

Scris de Diana Vijulie

De 6 luni nu mai merg la birou, ci lucrez de-acasă. Asta înseamnă că de 6 luni 85% dintre oamenii cu care interacționez, mă văd în spatele unui ecran, din intimitatea propriei mele case. În timpul ședințelor oricum port și ochelari, așa că n-am nevoie să mă fardez ca de nuntă. Nu că înainte aș fi făcut asta, dar în cele mai multe zile mă machiam când plecam în oraș sau la birou. Erau și zile când ieșeam cu fața nudă, dar nu prea multe.

Pentru tenul meu, astea 6 luni de pauză de machiaj zilnic a fost super. Am transformat rutina zilnică de machiat în rutina zilnică de curățare și îngrijire. După ce acum câțiva ani am trecut printr-un episod acneic în care arătam cum nu arătasem nici la 15 ani, mi-am concentrat atenția, pe rând, pe a scăpa de coșuri și apoi pe a nu le mai aduce înapoi. Nu știu nici acum exact ce am făcut greșit atunci, dar se pare că n-am mai repetat greșeala, pentru că sunt deja 2 ani și jumătate de când nu mi s-a mai întâmplat.

După ce m-am lămurit că am scăpat de ele și că nu s-au mai întors, m-am concentrat pe a readuce tenul la starea pre-acneică. Pentru că după tot episodul ăsta, pe fața mea au rămas semne. Puncte pigmentate și depigmentate, mici găurici, de care nu credeam să mai scap vreodată. Am scăpat și de ele testând până am găsit combinația magică, care, în cazul meu, a fost acidul glicolic, matryxil și niacinamide, plus vitamina C. Încet-încet am mai scos din ele, până când am decis că păstrez în rutina mea zilnică acidul glicolic (seara) și vitamina C (dimineața) și acidul hialuronic dimineața și seara, plus crema de zi și de noapte, cu colagen.

Lucrurile au decurs tare bine și am trecut de la fond de ten cu acoperire mare la un fond de ten cu acoperire medie, apoi la un fond de ten translucid, apoi la CC cream, iar acum o mai aplic doar în zona de sub ochi, pentru că și la anticearcăn am renunțat. Nu știu dacă am devenit eu mai tolerantă cu mine sau chiar tenul meu nu mai are nevoie să se ascundă sub straturi de machiaj, dar… dar mi se pare că într-adevăr n-are nevoie :))

Există o singură perioadă în lună când mai apare câte un coș, dar dacă sunt cuminte și nu mă apuc să-l zăpăcesc, trece repede.

În rest, să vă zic pe scurt cam ce produse de makeup folosesc. Le împărtășesc cu voi pentru că nu-s scumpe și pentru că-s bune (din punctul meu de vedere):

1. Mascara Bourjois Eye Catching

Costă undeva între 30 și 50 de lei (depinde de unde-l luați) și dați-i o săptămână de la deschidere până când își atinge potențialul maxim. Adică, la început este destul de lichid, însă după ce l-ați desfăcut (și folosit) timp de o săptămână, formula se îngroașă puțin și transformă genele naturale în ceva ce seamănă a extensii de gene. Un strat de suficient, hai și două dacă vreți ceva mai dramatic.
E printre cele mai bune pe care le-am folosit până acum (și bag aici și variantele low end, dar și variantele de mascara high end).

Vă las și o poză nu foarte clară (no idea why), unde am rimel într-un strat la ochiul din partea dreaptă și n-am deloc la ochiul din stânga. 

2. CC Cream Bourjois 123 Perfect

După ce am avut acest succes răsunător cu mascara de mai sus, am zis să le încerc și CC Cream-ul. Eram într-o seară în Carrefour, a doua zi trebuia neapărat să ajungem undeva unde ar fi fost frumos să fiu mai primenită și nu mai aveam nimic pentru ten prin cutia cu farduri. Înainte de asta mai foloseam CC Cream-ul de la La Roche Posay, dar acum n-aveam timp să mergem să căutăm.
L-am agățat din raft și l-am dus acasă. Exceptând că am ales un ton un pic cam prea deschis, îmi place mult. Nu-i bai, pun un strat extrem de subțire oricum și mai remediez pe ici pe colo cu bronzer, dacă e absolut necesar. Dar, cum îl folosesc eu mai mult în zona de sub ochi, e perfect că e mai deschis. Îmi place, aduce culoarea la același ton peste tot și lasă așa un vibe de prospețime și luminozitate.

3. Creionul dermatograf de la NYX și cel de la Miss Sporty

Amândouă îmi plac, dar servesc scopuri diferite. Cel de la NYX e foarte moale și cremos. Cu el îmi trasez o linie mai groasă pe pleoapa superioară, ca o linie de ochi de pisică, pe care încerc s-o estompez la marginea superioară. E super OK pentru asta, iar culoarea îmi pare că îmi complimentează foarte frumos și pistruii, dar și culoarea ochilor. Apoi, cu cel negru (care e mai tare și mai dur), trasez o linie micuță și subțirică, scurtă la baza genelor. Niciunul dintre ele nu mi se întinde pe față, ci rezistă eroic de dimineața până seara.

Bonus: Baza de machiaj L’Oreal Infaiilible

Nu-l mai am acum, pentru că nu mai folosesc. Dar pe vremuri, când foloseam fond de ten, descoperisem baza de machiaj de la L’Oreal Infaillible. Câteodată îmi venea să mă dau dimineața cu ea în loc de cremă :)) Nu pentru că mi-ar fi ajutat tenul în vreun fel, dar lasă un strat așa catifelat peste pielea normală, acoperă porii și luciul enervant. Dacă vă căutați așa ceva, puteți încerca, să vedeți cum vi se potrivește.

 

5 lucruri care ne-au fost foarte utile în ultimul an

5 lucruri care ne-au fost foarte utile în ultimul an

facebookinstagramyoutuberss Și gata. Trecu și aniversarea unui an de pandemie în România. Voi vă mai aduceți aminte cât de stresați eram toți când au anunțat că se vor închide școlile pentru 2 săptămâni? Și eu. Acum mă amuz teribil, când au trecut 50 de săptămâni, nu...

Rețetă de prânz în 4 minute pentru Supermom

Rețetă de prânz în 4 minute pentru Supermom

facebookinstagramyoutuberss E deja o săptămână de când copilul de școală s-a întors în online. După o perioadă destul de scurtă în care aveam jumătate de zi să-mi îndeplinesc separat rolurile din viața asta, sunt înapoi în aceeași oală în care sunt mamă, bucătăreasă,...

2 lucruri frivole pe care le-am învățat în 2020

2 lucruri frivole pe care le-am învățat în 2020

facebookinstagramyoutuberss Știu, știu. V-ați săturat să tot auziți de 2020 că a fost un an ”special”. Sau un an ”diferit”: Un an ”greu”. Un an ”altfel”. Un an ”despre pierderi”. Un an ”provocator”. Un an... whatever. Sigur că a fost așa și ne-am plictisit să tot...

9 feluri de a (re)intra în contact cu corpul

9 feluri de a (re)intra în contact cu corpul

facebookinstagramyoutuberss Dacă mă urmăriți pe instagram (cum ziceam și în articolul de acum câteva zile, Instagram a cam rămas singura platformă de social media pe unde mai sunt activă), o să vă plictisiți să vedeți de câte ori spun că e important să intrăm în...

De ce să-ți asculți corpul în loc să asculți de o carte

De ce să-ți asculți corpul în loc să asculți de o carte

facebookinstagramyoutuberss Că îmi place foarte mult să vorbesc despre dezvoltarea personală, poate că știți deja. Și că-mi place să vă dau idei și sugestii despre ce ați putea face ca să vă îmbunătățiți viața, poate că știți și asta. Și că nu sunt fan al rețetelor 1...

Hipersensibilitatea adulților și copiilor

Hipersensibilitatea adulților și copiilor

facebookinstagramyoutuberss Prea multă gălăgie, prea multe lumini, prea mulți oameni, prea multă agitație. Așa experimentează lumea persoanele hipersensibile, iar experiențele care sunt ușor de gestionat pentru cei cu o toleranță mai ridicată la stimuli, devin...

Tu ce faci să ai grijă de tine?

Tu ce faci să ai grijă de tine?

facebookinstagramyoutuberss Trăim niște vremuri tare liniștite ale existenței omenirii. Noi, aici, în România, unde este corupție și unde te temi să-ți dai copilul la școala de cartier, pentru că nu știi peste ce tip de oameni o să dea acolo, trăim niște vremuri...

Acidul folic – Beneficii pentru creierul adulților și copiilor

Acidul folic – Beneficii pentru creierul adulților și copiilor

După ce am scris articolul anterior, mi-am dat seama că nu am inclus în el ceva la fel de important: acidul folic. Acum 9 ani, când am rămas însărcinată cu Ema, medicul mi-a prescris câteva recomandări pentru sarcină. Mi-a dat o listă de analize pe care le aveam de...

Copilul tău știe ce are de făcut dacă ție ți se face rău în casă?

Copilul tău știe ce are de făcut dacă ție ți se face rău în casă?

Scris de Diana Vijulie

Citeam un articol pe un blog din State, scris de o mamă care suferea de endometrioză. Nu știu prea multe despre boala asta, dar ea zicea că atunci când îi e rău, păi îi e rău. Drept urmare și-a dezvoltat un sistem de alertare pe care să-l folosească copilul ei mic, dacă sunt doar ei acasă și ea poate că leșină de durere. Pare o boală îngrozitoare (găsiți aici mai multe informații despre endometrioză).

Apoi mai citisem ceva similar la o mamă care a luat rujeolă de la copil. Copilul 

Citind mi-am amintit de un episod din viața noastră, când Ema avea mai puțin de doi ani, iar eu eram însărcinată cu Fip. Eram doar noi două acasă. Abia ce ne mutaserăm în casa în care locuim acum și pentru că eram înconjurați de șantier, se întrerupea curentul foarte des. Îi lăsasem ei lanterna în sufragerie, unde era, iar eu luasem o lumânare după mine, să ajung în dormitorul de sus. Când să cobor scările înapoi în sufragerie, nu știu exact cum am făcut, dar am căzut. Suspectez că treptele casei noastre nu au chiar dimensiunile standard, eu purtam oricum șosete pufoase (și foarte alunecoase), plus că mi se mai întâmplă să cad sau să mă împiedic. De data asta eram singură acasă cu un copil de aproape 2 ani, însărcinată în aproape 40 de săptămâni și cu o lumânare în mână. Astea erau condițiile în care eu cădeam pe scări. În cele câteva secunde cât a durat până m-am oprit din căzut, am văzut că nu mi-am rupt nimic, că n-a fost o căzătură prea puternică totuși și că nici n-am dat foc la casă, mi-au trecut niște flashuri prin cap: ce face copilul ăsta dacă eu pățesc ceva acum?

Apoi mi-am amintit cât de rău mi-a fost când am avut febră 40 (când am făcut rujeolă ca adult), când aveam o gândire total incoerentă, ruptă de realitate și cum asta s-a întâmplat de la o oră la alta. Bine că atunci n-aveam pe nimeni în grijă, iar de mine s-au putut îngriji alții.

Mi-am dat seama atunci că n-aveam niciun plan. Ușă încuiată, iar ea nu ajungea să o deschidă, vecini alături nu cred că aveam încă, nu știa de 112. Bine că n-a fost nevoie. 

Dar sunt curioasă. Oare voi v-ați gândit la posibilitatea asta? Să pățiți ceva și copilul să nu știe ce să facă? Dacă da, împărtășiți cu noi. Dacă nu, vă las mai jos niște idei, pentru inspirație

1. Instalați aplicația ”Apel 112” și învățați copilul s-o folosească

După ce ați instalat-o și configurat-o, arătați-i copilului cum s-o deschidă și cum să apese butonul roșu. Chiar și un copil mic poate reține această succesiune, doar să știți să-l învățați înainte să deblocheze telefonul. Avantajul aplicației (pe lângă faptul că e ușor de folosit și de copii care nu știu cifre sau să citească), este că transmite și datele de localizare. Ema nu cred că ar fi reținut și nici că ar fi putut să redea adresa noastră exactă la nici 2 ani, așa că e de mare folos să nu fie nevoie să punem presiunea asta pe copil în momentele alea. 

2. Țineți legături strânse cu vecinii

La momentul acela abia ne mutaserăm. În fața noastră era șantier și nu locuia nimeni, în dreapta încă nu se mutaseră vecinii, iar la casele următoare încă nu știam pe nimeni. Vis-a-vis de casă era, însă, un post de pază BGS (care fie păzea șantierul, fie pe noi de șantier) și am învățat-o pe Ema să strige către el pentru ajutor. Dacă am fi avut vecini, ar fi fost mai simplu. Acum nu-mi mai fac griji, avem relații foarte bune cu vecinii, la 2 case de noi stă chiar o prietenă, iar dacă acum aș fi avut copii atât de mici, cred că aș fi instalat un sistem de alarmă între casele noastre. Cu un buton de panică sau ceva.

E important și să le arătați cum să poată deschide ușa de la intrare. Iar dacă sunt prea mici pentru asta, învățați-i să bată cu pumnii și cu picioarele în ușa de la intrare și să strige tare după ajutor.

3. Găsiți soluții și pentru când merg la bunici

În altă seară, când copiii erau la mama, am încercat de mai multe ori să sun, dar nu-mi răspundea nimeni. Cred că vreo 3 ore am tot sunat în diferite episoade, dar mama nu răspundea deloc. Pe Whastapp îmi arăta că nu mai intrase de la prânz, așa că am intrat în panică. Mama locuiește singură. Dacă i s-a făcut rău în casă?! Ne-am urcat în mașină pe la 10 seara și am gonit către ei. Mama era bine, doar că se distrase atât de bine cu ei, încât lăsase telefonul în geantă, în altă cameră și nu-l auzise și nici nu-l verificase.

După acea vizită am rugat bunicile să le arate copiilor care sunt codurile de deblocare pentru telefoane, ca să ne poată suna în caz că se întâmplă ceva. Sau și-au mai luat ceasurile GPS cu ei, ca să poată suna de pe ele dacă era nevoie. N-a fost niciodată, din fericire. 

 

5 lucruri care ne-au fost foarte utile în ultimul an

5 lucruri care ne-au fost foarte utile în ultimul an

facebookinstagramyoutuberss Și gata. Trecu și aniversarea unui an de pandemie în România. Voi vă mai aduceți aminte cât de stresați eram toți când au anunțat că se vor închide școlile pentru 2 săptămâni? Și eu. Acum mă amuz teribil, când au trecut 50 de săptămâni, nu...

Rețetă de prânz în 4 minute pentru Supermom

Rețetă de prânz în 4 minute pentru Supermom

facebookinstagramyoutuberss E deja o săptămână de când copilul de școală s-a întors în online. După o perioadă destul de scurtă în care aveam jumătate de zi să-mi îndeplinesc separat rolurile din viața asta, sunt înapoi în aceeași oală în care sunt mamă, bucătăreasă,...

2 lucruri frivole pe care le-am învățat în 2020

2 lucruri frivole pe care le-am învățat în 2020

facebookinstagramyoutuberss Știu, știu. V-ați săturat să tot auziți de 2020 că a fost un an ”special”. Sau un an ”diferit”: Un an ”greu”. Un an ”altfel”. Un an ”despre pierderi”. Un an ”provocator”. Un an... whatever. Sigur că a fost așa și ne-am plictisit să tot...

9 feluri de a (re)intra în contact cu corpul

9 feluri de a (re)intra în contact cu corpul

facebookinstagramyoutuberss Dacă mă urmăriți pe instagram (cum ziceam și în articolul de acum câteva zile, Instagram a cam rămas singura platformă de social media pe unde mai sunt activă), o să vă plictisiți să vedeți de câte ori spun că e important să intrăm în...

De ce să-ți asculți corpul în loc să asculți de o carte

De ce să-ți asculți corpul în loc să asculți de o carte

facebookinstagramyoutuberss Că îmi place foarte mult să vorbesc despre dezvoltarea personală, poate că știți deja. Și că-mi place să vă dau idei și sugestii despre ce ați putea face ca să vă îmbunătățiți viața, poate că știți și asta. Și că nu sunt fan al rețetelor 1...

Hipersensibilitatea adulților și copiilor

Hipersensibilitatea adulților și copiilor

facebookinstagramyoutuberss Prea multă gălăgie, prea multe lumini, prea mulți oameni, prea multă agitație. Așa experimentează lumea persoanele hipersensibile, iar experiențele care sunt ușor de gestionat pentru cei cu o toleranță mai ridicată la stimuli, devin...

Tu ce faci să ai grijă de tine?

Tu ce faci să ai grijă de tine?

facebookinstagramyoutuberss Trăim niște vremuri tare liniștite ale existenței omenirii. Noi, aici, în România, unde este corupție și unde te temi să-ți dai copilul la școala de cartier, pentru că nu știi peste ce tip de oameni o să dea acolo, trăim niște vremuri...

Acidul folic – Beneficii pentru creierul adulților și copiilor

Acidul folic – Beneficii pentru creierul adulților și copiilor

După ce am scris articolul anterior, mi-am dat seama că nu am inclus în el ceva la fel de important: acidul folic. Acum 9 ani, când am rămas însărcinată cu Ema, medicul mi-a prescris câteva recomandări pentru sarcină. Mi-a dat o listă de analize pe care le aveam de...