Îmi aduc aminte vag cum vara trecută, când aveam niște oameni în vizită, cineva a întrebat la un moment dat de ce e călâie berea din frigider. Am pus mâna pe sticlă și mi s-a părut și mie atunci că nu e suficient de rece pentru o bere proaspăt scoasă din frigider.
Apoi am uitat remarca și ne-am întors la viețile noastre de zi cu zi.
Bere nu prea bem (mai ales dacă nu e vară), copiii beau apă rece doar cu gheață (altfel se pare că nicio apă nu e suficient de rece), mâncarea nu ni s-a stricat în frigider, termen de comparație nu aveam, așa că nu ne-am mai pus nicio întrebare.
Doar că vara asta am fost mult timp plecați de acasă și am locuit într-o altă casă, cu un alt frigider. Iar când scoteai o sticlă din acel frigider, îți îngheța mâna pe ea. Îi zic lui V: ”Hei, eu n-am mai văzut așa o sticlă de bere/suc/apă la noi în frigider de… nu mai țin minte de când. Oare așa ar trebui să răcească?”.
A rămas să mai investigăm când ne întoarcem acasă.
Acasă am luat un termometru de frigider, l-am băgat înăuntru și am așteptat să vedem ce se întâmplă. Până unde scade semnalizatorul roșu de pe termometru. Frigiderul era setat pe 2 grade. Iar termometrul nu scădea mai mult de 8 grade, indiferent unde l-am fi ascuns în frigider.
Bun, deci ceva nu funcționează în frigiderul nostru vechi de 10 ani. Atunci, să vedem ce e și să-l reparăm, zic.
Mai ușor de zis și mai greu de făcut. Dar să vă exemplific.
Pasul 1. Chemi un domn complet inutil să-ți repare frigiderul
Oameni buni cum suntem am zis că e o idee bună să susținem un antreprenor local. Așa că am căutat pe grupul de facebook al cartierului pe cineva care ar putea să vină să repare frigiderul. Am găsit recomandarea unui domn, pe care V. l-a și sunat și cu care am și stabilit un randez-vous. ”Haideți la noi într-o zi cu soare”, am zis noi. ”Vin, domnule, cum să nu vin?” a zis domnul politicos. Și a venit.
După interminabilele discuții legate de purtarea măștii, teoria conspirației și alte dialoguri pe care m-am săturat să le tot am, domnul a găsit, într-un final, o mască în buzunar și a intrat.
S-a uitat la frigider și a constatat că problema era praful adunat în spatele frigiderului. A dat jos grilajul, a scos frigiderul din priză și a încercat să-l curețe.
E adevărat, praf adunat în 10 ani de utilizare intensă și două mutări.
”Nu merge, domnule, așa. Dați-mi o căniță și mergeți să vă faceți treaba. Să-i ziceți doamnei că o să fac apă pe jos, dar bine că n-aveți vecini dedesubt”.
Doamna a fost înștiințată, căci, nu-i așa, doar pe doamnă ar trebui s-o intereseze că apa din bucătărie va trebui strânsă, iar omul s-a apucat de treabă.
Nu vă mai țin în suspans. Vă zic doar ce am aflat ulterior. Că l-am plătit cu 50 de lei ca să verse niște căni de apă pe spatele frigiderului și să-l curețe de praf.
V-ați adunat de pe jos? Bine. Atunci probabil că n-o să vă mire (cum m-a mirat pe mine, care credeam că toată apa de pe jos e de la ceva țevi și furtunuri pe care le-ar fi desfundat domnul) că frigiderul tot n-a făcut mai puțin de 8 grade, chiar dacă a primit un tratament de SPA și răcorire.
Așa că am trecut la pasul 2. Să lăsăm bonomiile și să căutăm o firmă care să ne dea factură, garanție și care să facă și treaba.
Pasul 2. Suni un domn pe care-l deranjezi
Am căutat, așadar, pe google, firme care se ocupă de reparații de frigidere la țară, unde stăm noi. Am găsit, am sunat, ne-a răspuns un domn, care părea că nu putea vorbi atunci. Sau că l-am deranjat. Spicuiesc din discuție:
”Bună ziua, avem și noi un frigider care nu mai răcește suficient. Este modelul X și în loc de 2 grade, nu face mai puțin de 8 grade. Ne puteți ajuta?”
”Bună ziua. Păi ați verificat ventilatorul nu știu care?”
”Da. L-am verificat așa și pe dincolo.”
”Păi, nu, domnule. Nu ventilatorul ăla. Păi cum ventilatorul ăla?! Pfffff… Eu vorbeam de ventilatorul ălălalt. Păin cum să-mi ziceți de ventilatorul ăla. Pe ălălalt l-ați verificat?”
”Nu sunt expert în frigidere, de-asta v-am sunat pe dvs. Să veniți dvs. Să verificați ventilatorul corect”
”Aaaa…pffff… Păi nu știu dacă am cum. Nu știu ce să vă zic.”
”Am greșit numărul? Nu am sunat la firma X, care se ocupă cu constatări și reparații frigidere?”
”Ba daaaa, dar nu știu ce să vă zic. Azi în niciun caz nu pot să vin. E imposibil.”
”A, nu e urgent. Când ați putea?”
”Pff…. Nu știu ce să vă zic. Nu știu când pot… Poate că mâine dimineață să știu.”
”Păi e în regulă așa. Să ne auzim mâine de dimineață”
”Da, poate așa. Că nu știu dacă pot și când pot. Nu știu.”
”Bun. Atunci să ne auzim mâine, când știți. Cum facem, reveniți dvs., vă mai sun eu?”
”Aoleu, cum să revin eu??! Nu stau eu să țin minte toate alea. Dacă vreți mai reveniți dvs. La revedere.”
”În regulă, rev…” tiiiit-tiiiit-tiiiit.
Vă dați seama că n-am mai revenit. Nu ne place să deranjăm.
Am căutat altă firmă. Găsim. Sunăm.
Pasul 3. Suni un domn care nu pare prea profi și te temi că n-o să-ți repare frigiderul
Sunăm la numărul de pe site și nu răspunde nimeni. Mai sunăm o dată. Apoi primim un sms: “Nu pot vorbi acum. Care-i treaba?”
Poate suntem pretențioși, dar începutul acestei relații de business nu ne-a zis prea multe, așa că am căutat mai departe.
Pasul 4. Suni la firme de reparație de frigidere, dar nu-ți răspunde nimeni
(Nu mai pun la socoteală toate numerele la care am sunat și unde n-a răspuns nimeni și nici n-a mai revenit nimeni).
Pasul 5. Suni la un domn care ”s-a rezolvat-nu se poate”
A cincea încercare a început bine. Domnul de la celălalt capăt părea să știe despre ce e vorba, părea să nu aibă așteptarea de la noi să fim experți în frigidere și părea dispus să ne ajute. Până într-un punct în care s-a întâmplat un switch și ne-a informat brusc:
”Da, n-o să am ce să-i fac. Nu se poate repara. Nici n-are rost să vin să-l văd.”
”Poate veniți totuși, cine știe, poa…” tiit-tiiiit-tiiiit.
Deja începusem să trecem de la amuzament la enervare. Dar na… Am zis să mai încercăm.
Pasul 6. Arunci banii pe fereastră și tot nu-ți repari frigiderul
Am reușit să dăm de un domn care a constatat că frigiderul nu mai are freon. A venit, l-a încărcat, i-am plătit, a plecat. Frigiderul făcea 2 grade. Iaurtul era rece de tot. Apa făcea condens pe sticlă atunci când o scoteam. Minunat.
Așa a fost în acea seară. A doua zi, de dimineață… 8 grade…
Pasul 7. Îți vezi de treabă și renunți să mai repari frigiderul
Așa că am stat eu mai bine și m-am gândit după cum urmează: Așa cum nu mai răcește bine de ani de zile, dar nu ni s-a stricat mâncarea în el, așa putem să trăim cu el și în continuare. V. zice că e posibil să consume mult curent, dacă se tot străduie să facă 2 grade în loc de 8 tot timpul. E adevărat și asta, pe de altă parte, parcă aș trage de el până își va da obștescul sfârșit.
Știți, ca pe vremuri. Când țineai un obiect până crăpa de tot, nu-l schimbai doar pentru că a apărut ceva mai bun între timp sau s-a stricat nițel. După ce o muri de tot, vreau un side by side (Lg are unele care-mi plac) și-așa ne-am propus să facem și cu televizorul și cu hota de bucătărie și cu mașina de spălat (care e și ea antică). Televizorul e și mai vechi decât frigiderul. Are 11 ani, nu e smart, nu e mare. Sunt curioasă cât o s-o mai ducă.
Poză: Food vector created by goonerua – www.freepik.com