Ce ai câștigat în pandemie?
Scris de Diana Vijulie
Înainte de pandemie lucram din două spații: de la cabinetul din centru și de la cabinetul de acasă. Momentan încă lucrez doar online, pentru că nu văd cum aș putea să fac munca mea cu măști, pentru că adesea ședințele se lasă cu plâns și șervețele folosite, pentru că nu mă simt în stare să curăț suficient de bine spațiul între ședințe astfel încât să mă asigur că n-a mai rămas picior de virus între clienții cu care lucrez, câteodată și câte 8 într-o zi. Despre grupuri cu câte 7-8 persoane în același spațiu nu mai spun. Despre statusul de vaccinare al tuturor clienților nu știu nimic, nici n-ar fi potrivit să întreb.
Așa că am ales varianta confortabilă și am rămas online, în speranța că lucrurile se vor îmbunătăți. Nu prea s-au îmbunătățit și-mi dau seama că încetul cu încetul va trebui totuși să trag aer în piept și să-mi asum faptul că n-o să salvez eu planeta (sau România) lucrând doar online. Poate după ce trece valul 4 și înainte să înceapă valul 5, ca să nu-mi pierd curajul.
Deși aș putea funcționa în continuare liniștită din livingul amenajat corespunzător pentru a acomoda lucrul cu clienții de acolo, living pentru care am și un contract de comodat frumos legal, iar în casă există și o cameră cu identitatea de birou, care chiar este un birou și arată ca un birou și unde aș putea liniștită să lucrez cu clienții. Însă nu-mi imaginez că mă voi mai întoarce la a lucra de acasă față în față cu oameni. Cel puțin nu în contextul de acum, cu doi copii nevaccinați care trăiesc în același spațiu. Așadar îmi rămâne doar varianta unui birou în oraș.
Însă pandemia m-a învățat o lecție prețioasă: aceea a timpului. Și mai ales lecția timpului pierdut în trafic. Locuind în afara Bucureștiului și având cabinetul fix în Piața Victoriei, pierdeam câte 2 ore pe zi pe drum către spațiu și înapoi. Câteodată și mai mult. 2 ore pe zi, 5 zile pe săptămână, aproximativ 230 de zile pe an, adică aproape 20 de zile pe an pierdute în trafic doar ca să merg la spațiul de lucru și ca să mă întorc. OMG. 20 de zile de stat la volan sau în metrou sau de mers doar în scopul de a ajunge într-un loc.
Nu, nu mai sunt dispusă să pierd 20 de zile pe an doar ca să plec de acasă și să mă întorc acasă, așa că noul meu cabinet va fi mai aproape de casa mea. Și mi se pare incredibil ce poate disonanța cognitivă să facă din om. Deși 2 ore pe zi oricum e mult, mă mințeam singură că e OK. Că în zilele libere fac mai puțin. Că oricum în timpul ăla ascult un podcast sau citesc ceva (dacă sunt în metrou). Sau că e timpul meu de deconectare înainte să mă reunesc cu copiii și după ce i-am lăsat la școală.
Dulci minciuni, ca să pot continua în realitatea pe care mi-o creasem. Podcasturi ascult și acum, cărți citesc și acum, însă o fac din confortul casei. De dinamica cu copiii mă deconectez și acum înainte să încep ziua de lucru, însă o fac pigulind plantele din ghiveci, sau făcând un duș mai lung.
Pandemia asta a venit cu multe pierderi și multă furie pentru mine. Însă a venit și cu enorm de multe câștiguri și știu că de la bun început am hotărât că voi păstra o bună parte din ele.
Vă las să vă gândiți și voi la asta: ce ați câștigat odată cu pandemia și cum puteți face să păstrați aceste câștiguri?
Cum își aleg femeile și bărbații parfumul
Atunci când vine vorba de alegerea unui parfum, bărbații și femeile pot avea abordări diferite. Diferențele culturale și de gen În multe culturi, parfumul este considerat un aspect important al frumuseții și al atracției feminine. Femeile sunt adesea încurajate să își...
Rochiile și psihologia
Rochiile nu sunt doar bucăți de material, cusute frumos în piese de îmbrăcăminte. Rochiile au puterea de a evoca o serie de emoții (ha! mi-am amintit expresia asta de când învățam pe de rost comentarii literare la română) și pot avea un impact semnificativ asupra...
Mașina și psihologia
Deținerea unei mașini poate avea un impact semnificativ asupra psihologiei unui individ. De la sentimentul de libertate și independență pe care deținerea unei mașini îl poate aduce până la stresul și anxietatea care pot veni cu întreținerea și reparațiile, deținerea...
Tipuri de cafea și legătura lor cu bunăstarea emoțională
Cafeaua este una dintre cele mai populare băuturi din lume. Eu, ca mamă, pot să înțeleg foarte bine de ce... Fie că este vorba de o dimineață după o noapte lungă, de o pauză de prânz cât doarme copilul sau de o sesiune de lucru seara târziu, cafeaua a devenit un...
Câți bani merită o femeie ”casnică”
Mi se pare că pandemia ne-a readus în prim plan un aspect pe care femeile au încercat să-l schimbe în decursul timpului: ”gospodarizarea” femeii. Un soi de revenire la tradițiile patriarhale, pe care nu prea le-am părăsit niciodată de tot, ci doar le-am îndulcit...
Ce legătură e între Skin care, piramida lui Maslow și recunoștință?
Ei... Și dacă în articolul anterior am vorbit despre haine și bijuterii, în articolul acesta am zis că e cazul să vă invit un pic să reflectați la felul în care vă tratați cel mai mare organ al corpului: pielea. Nu sunt medic dermatolog, nici vreo expertă în ceea ce...
Ce ai câștigat în pandemie?
Înainte de pandemie lucram din două spații: de la cabinetul din centru și de la cabinetul de acasă. Momentan încă lucrez doar online, pentru că nu văd cum aș putea să fac munca mea cu măști, pentru că adesea ședințele se lasă cu plâns și șervețele folosite, pentru că nu mă simt în stare să curăț suficient de bine spațiul între ședințe astfel încât să mă asigur că n-a mai rămas picior de virus între clienții cu care lucrez, câteodată și câte 8 într-o zi. Despre grupuri cu câte 7-8 persoane în același spațiu nu mai spun. Despre statusul de vaccinare al tuturor clienților nu știu nimic, nici n-ar fi potrivit să întreb.
Așa că am ales varianta confortabilă și am rămas online, în speranța că lucrurile se vor îmbunătăți. Nu prea s-au îmbunătățit și-mi dau seama că încetul cu încetul va trebui totuși să trag aer în piept și să-mi asum faptul că n-o să salvez eu planeta (sau România) lucrând doar online. Poate după ce trece valul 4 și înainte să înceapă valul 5, ca să nu-mi pierd curajul.
Deși aș putea funcționa în continuare liniștită din livingul amenajat corespunzător pentru a acomoda lucrul cu clienții de acolo, living pentru care am și un contract de comodat frumos legal, iar în casă există și o cameră cu identitatea de birou, care chiar este un birou și arată ca un birou și unde aș putea liniștită să lucrez cu clienții. Însă nu-mi imaginez că mă voi mai întoarce la a lucra de acasă față în față cu oameni. Cel puțin nu în contextul de acum, cu doi copii nevaccinați care trăiesc în același spațiu. Așadar îmi rămâne doar varianta unui birou în oraș.
Însă pandemia m-a învățat o lecție prețioasă: aceea a timpului. Și mai ales lecția timpului pierdut în trafic. Locuind în afara Bucureștiului și având cabinetul fix în Piața Victoriei, pierdeam câte 2 ore pe zi pe drum către spațiu și înapoi. Câteodată și mai mult. 2 ore pe zi, 5 zile pe săptămână, aproximativ 230 de zile pe an, adică aproape 20 de zile pe an pierdute în trafic doar ca să merg la spațiul de lucru și ca să mă întorc. OMG. 20 de zile de stat la volan sau în metrou sau de mers doar în scopul de a ajunge într-un loc.
Nu, nu mai sunt dispusă să pierd 20 de zile pe an doar ca să plec de acasă și să mă întorc acasă, așa că noul meu cabinet va fi mai aproape de casa mea. Și mi se pare incredibil ce poate disonanța cognitivă să facă din om. Deși 2 ore pe zi oricum e mult, mă mințeam singură că e OK. Că în zilele libere fac mai puțin. Că oricum în timpul ăla ascult un podcast sau citesc ceva (dacă sunt în metrou). Sau că e timpul meu de deconectare înainte să mă reunesc cu copiii și după ce i-am lăsat la școală.
Dulci minciuni, ca să pot continua în realitatea pe care mi-o creasem. Podcasturi ascult și acum, cărți citesc și acum, însă o fac din confortul casei. De dinamica cu copiii mă deconectez și acum înainte să încep ziua de lucru, însă o fac pigulind plantele din ghiveci, sau făcând un duș mai lung.
Pandemia asta a venit cu multe pierderi și multă furie pentru mine. Însă a venit și cu enorm de multe câștiguri și știu că de la bun început am hotărât că voi păstra o bună parte din ele.
Vă las să vă gândiți și voi la asta: ce ați câștigat odată cu pandemia și cum puteți face să păstrați aceste câștiguri?
Cum își aleg femeile și bărbații parfumul
Atunci când vine vorba de alegerea unui parfum, bărbații și femeile pot avea abordări diferite. Diferențele culturale și de gen În multe culturi, parfumul este considerat un aspect important al frumuseții și al atracției feminine. Femeile sunt adesea încurajate să își...
Rochiile și psihologia
Rochiile nu sunt doar bucăți de material, cusute frumos în piese de îmbrăcăminte. Rochiile au puterea de a evoca o serie de emoții (ha! mi-am amintit expresia asta de când învățam pe de rost comentarii literare la română) și pot avea un impact semnificativ asupra...
Mașina și psihologia
Deținerea unei mașini poate avea un impact semnificativ asupra psihologiei unui individ. De la sentimentul de libertate și independență pe care deținerea unei mașini îl poate aduce până la stresul și anxietatea care pot veni cu întreținerea și reparațiile, deținerea...
Tipuri de cafea și legătura lor cu bunăstarea emoțională
Cafeaua este una dintre cele mai populare băuturi din lume. Eu, ca mamă, pot să înțeleg foarte bine de ce... Fie că este vorba de o dimineață după o noapte lungă, de o pauză de prânz cât doarme copilul sau de o sesiune de lucru seara târziu, cafeaua a devenit un...
Câți bani merită o femeie ”casnică”
Mi se pare că pandemia ne-a readus în prim plan un aspect pe care femeile au încercat să-l schimbe în decursul timpului: ”gospodarizarea” femeii. Un soi de revenire la tradițiile patriarhale, pe care nu prea le-am părăsit niciodată de tot, ci doar le-am îndulcit...
Ce legătură e între Skin care, piramida lui Maslow și recunoștință?
Ei... Și dacă în articolul anterior am vorbit despre haine și bijuterii, în articolul acesta am zis că e cazul să vă invit un pic să reflectați la felul în care vă tratați cel mai mare organ al corpului: pielea. Nu sunt medic dermatolog, nici vreo expertă în ceea ce...
0 Comentarii