Copiii au nevoie să se murdărească atunci când mănâncă
O imprimantă multifuncțională care m-a uns pe suflet

Ce poți să faci dacă suferi de depresie funcțională și nu știai?

mai 24, 2021

Scris de Diana Vijulie

Pe tot parcursul anului trecut, dar și a anului în curs, specialiștii în sănătate mintală au tot tras semnale de alarmă în ceea ce privește efectele adverse ale pandemiei. Însă nu din punct de vedere al efectelor adverse directe ale bolii sau strict asupra celor ce s-au îmbolnăvit de COVID-19, ci din punct de vedere al creșterii ratei depresiei la nivel mondial.

Izolarea, distanțarea de ceilalți, frica, dificultățile financiare, instabilitatea, nesiguranța, schimbarea rutinelor zilnice, presiunea din toate părțile, toate pot avea efecte negative asupra stării generale de sănătate (inclusiv) mintală a oamenilor.

La începutul anului 2020, mai mult de 270 de milioane de oameni erau diagnosticați cu depresie (sunt curioasă de statistici mai noi, post-pandemie), însă pentru mine acest număr nu înseamnă mare lucru. Pentru că aceste numere se referă la diagnostice, iar anumite tulburări funcționale nu ajung niciodată să fie diagnosticate. Ceea ce este valabil și pentru depresia funcțională, care este diagnosticată de obicei atunci când se transformă într-un episod de depresie majoră, cu care omul nu reușește să mai funcționeze ”normal” zi de zi.
Iar depresia funcțională este acea manifestare a depresiei care nu împiedică funcționarea zilnică a persoanei deprimate. Adică, deși deprimat, omul reușește să meargă la birou, să aibă grijă de sine, să aibă grijă de copii, să funcționeze în lume. Însă cu câtă dificultate… Ei, asta nu se mai vede…

Ce este depresia funcțională?

Depresia funcțională este o tulburare de dispoziție și se manifestă prin următoarele simptome:

Primul criteriu din DSM 5 (Manualul de Diagnostic și Clasificare Statistică a Tulburărilor Mentale) se referă la faptul ca două sau mai multe din simptomele de mai jos să fie experimentate în cele mai multe dintre zile și în cea mai mare parte a zilei, pentru o perioadă de cel puțin doi ani:

  • un apetit mai scăzut sau mai crescut decât de obicei
  • insomnie sau hipersomnie
  • lipsă de energie și oboseală
  • stimă de sine scăzută
  • dificultăți de concentrare și luare de decizii
  • emoții de tristețe și lipsă de speranță.

Și mai este important și ca aceste simptome să nu poată fi explicate mai bine din cauza altor factori (alte tulburări mintale sau de dispoziție, alte boli fizice, reacții adverse la tratamente medicamentoase, consum de alcool sau droguri, etc.)

 
 
Păi, poate te simți trist, speriat sau furios cam tot timpul.
Sau poate că starea ta de lipsă de energie e tot timpul cu tine.
Poate că ești obosit/ă fără să fi făcut efort fizic, deși ceasul spune că dormi suficient.
Poate că dimineața îți e greu să te dai jos din pat și să faci lucruri simple, însă depui eforturi să te convingi să te apuci de ele și le faci, până la urmă.
Poate că ai început să mănânci mai puțin decât de obicei și nu mai simți foamea, sau poate că, dimpotrivă, mănânci mai mult decât mâncai înainte.
Poate simți că nimic din ceea ce faci n-are niciun rost, că valoarea ta e inexistentă sau că ești leneș/ă și, din nou, depui eforturi mari să te convingi să trimiți totuși emailul, să gătești totuși cina, să ieși totuși cu prietenii.
Poate că ți se pare că n-ai voie să fii fericit/ă sau că nu reușești să mai atingi starea de fericire, indiferent ce ți se întâmplă.
Poate că ai vrea să te retragi, să te îndepărtezi de oameni.
Poate că ți-e greu să te concentrezi pe ceea ce ai de făcut și poate că faci adesea greșeli.
Poate că multe din lucrurile obișnuite ți se par niște eforturi extraordinare, însă le faci.
Poate că toate, poate că doar unele dintre ele.
 

Ce poți să faci?

Dacă te regăsești în descrierea de mai sus, aș vrea să-ți spun că nu așa trebuie să fie. Și nu doar că nu așa trebuie să fie, ci și că lucrurile pot fi diferite, chiar dacă îmi dau seama că poate nu crezi asta acum. Nu e nevoie să-ți fie greu. ”Sfaturile” de mai jos nu se exclud între ele, ci merg, cel mai bine, mână în mână, pentru că se referă la aspecte diferite din viața ta. Aspecte cu care ai nevoie de ajutor.
 

Așa că primul pas este să ceri acest ajutor.

De la cine?

 
Întâi de la medicul de familie. Cere-i o listă de analize de sânge, ca să vezi cum arată echilibrul tău bio-chimic intern. Sunt câteva dezechilibre care mențin stările de mai sus și care pot fi rezolvate foarte ușor. Studiile ne arată că un deficit de Vitamina D și un deficit de Omega 3 influențează foarte mult stările emoționale, în sensul că împiedică sintetizarea serotoninei, care e una din substanțele pe care le produce corpul nostru ca să ne simțim bine. Dacă există un deficit pe undeva, el poate fi rezolvat ușor, cu un tratament de la medic și cu suplimente ușor de luat și-așa poți rezolva direct problema. Ca să vorbesc și din experiența mea personală de eu cu mine, am simțit schimbări foarte mari după ce mi-am adus nivelul de Vitamina D în parametri normali (și pentru că știu că prin stilul de viață pe care îl am sunt predispusă la astfel de dezechilibre, iau pastilele pe termen lung: tratamentul meu de bine cu mine; acum tocmai termin o cutie Gymbeam)
 
Pe lângă medicul de familie, caută sprijin în jurul tău. Caută oameni cu care te simți în siguranță și vorbește despre trăirile tale. Spune-le celorlalți că îți e greu, cere ajutor atunci când te simți copleșit/ă. Să vezi că ai în jurul tău o rețea de suport e o resursă enormă pentru starea de bine. Ce se întâmplă, practic, este că experimentând grija celorlalți, creierul începe să se simtă în siguranță, iar tu începi să te simți mai puțin copleșit/ă, mai puțin obosit/ă și din ce în ce mai relaxat/ă până în punctul în care observi că au dispărut multe din dificultățile tale interne. Deci, chiar dacă în mod automat îți vine să te retragi din relațiile cu ceilalți, depune un efort și intră în contact cu ei.
 
Niciun fel de depresie nu se tratează cu ceaiuri și ruj pe buze. Însă, caută acele activități care înainte știi că îți făceau plăcere și dă-ți voie să le explorezi cu tot corpul. Cum simți în corpul tău ceaiul aromat pe care îl bei din cana ta preferată? Cum te simți când te privești în oglindă după ce ți-ai pus pe buze un ruj roșu? Cum îți simți corpul după ce ai dansat pe melodia ta preferată? Sau cum miroase partenerul tău în timp ce-ți dă o îmbrățișare lungă? Cum arată paharele colorate pe care le-ai pus la geam și în care ții câte o lalea tăiată? Sau cum miroase crema aia faină de mâini pe care ți-ai luat-o acum 2 luni?
 
Foarte important: ieși în natură. Da, studiile ne arată de beneficiile enorme pe care le au astfel de ieșiri frecvente asupra stărilor depresive.
 
Apoi mai există și ajutorul psihoterapiei, acea profesie pe jumătate știință exactă, pe jumătate artă și magie, unde dacă găsești terapeutul cu care să rezonezi, o să primești ceea ce ai nevoie, o să vindeci răni, o să-ți repari relația cu tine și cu toate părțile tale interne care contribuie atât la stările depresive, cât și la efortul enorm depus să funcționezi cu toate aceste piedici interne. Nu trebuie să fie ultima variantă, nu trebuie să ajungă să-ți fie atât de rău încât să nu mai poți înainte să apelezi la un specialist.
 
Te îmbrățișez și îți garantez că există viață vibrantă și după depresie.
 
 
 

Sursă foto – www.freepik.com

 

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Cum își aleg femeile și bărbații parfumul

Cum își aleg femeile și bărbații parfumul

Atunci când vine vorba de alegerea unui parfum, bărbații și femeile pot avea abordări diferite. Diferențele culturale și de gen În multe culturi, parfumul este considerat un aspect important al frumuseții și al atracției feminine. Femeile sunt adesea încurajate să își...

Rochiile și psihologia

Rochiile și psihologia

Rochiile nu sunt doar bucăți de material, cusute frumos în piese de îmbrăcăminte. Rochiile au puterea de a evoca o serie de emoții (ha! mi-am amintit expresia asta de când învățam pe de rost comentarii literare la română) și pot avea un impact semnificativ asupra...

Mașina și psihologia

Mașina și psihologia

Deținerea unei mașini poate avea un impact semnificativ asupra psihologiei unui individ. De la sentimentul de libertate și independență pe care deținerea unei mașini îl poate aduce până la stresul și anxietatea care pot veni cu întreținerea și reparațiile, deținerea...

Tipuri de cafea și legătura lor cu bunăstarea emoțională

Tipuri de cafea și legătura lor cu bunăstarea emoțională

Cafeaua este una dintre cele mai populare băuturi din lume. Eu, ca mamă, pot să înțeleg foarte bine de ce...  Fie că este vorba de o dimineață după o noapte lungă, de o pauză de prânz cât doarme copilul sau de o sesiune de lucru seara târziu, cafeaua a devenit un...

Câți bani merită o femeie ”casnică”

Câți bani merită o femeie ”casnică”

Mi se pare că pandemia ne-a readus în prim plan un aspect pe care femeile au încercat să-l schimbe în decursul timpului: ”gospodarizarea” femeii. Un soi de revenire la tradițiile patriarhale, pe care nu prea le-am părăsit niciodată de tot, ci doar le-am îndulcit...

Ce poți să faci dacă suferi de depresie funcțională și nu știai?

mai 24, 2021

Pe tot parcursul anului trecut, dar și a anului în curs, specialiștii în sănătate mintală au tot tras semnale de alarmă în ceea ce privește efectele adverse ale pandemiei. Însă nu din punct de vedere al efectelor adverse directe ale bolii sau strict asupra celor ce s-au îmbolnăvit de COVID-19, ci din punct de vedere al creșterii ratei depresiei la nivel mondial.

Izolarea, distanțarea de ceilalți, frica, dificultățile financiare, instabilitatea, nesiguranța, schimbarea rutinelor zilnice, presiunea din toate părțile, toate pot avea efecte negative asupra stării generale de sănătate (inclusiv) mintală a oamenilor.

La începutul anului 2020, mai mult de 270 de milioane de oameni erau diagnosticați cu depresie (sunt curioasă de statistici mai noi, post-pandemie), însă pentru mine acest număr nu înseamnă mare lucru. Pentru că aceste numere se referă la diagnostice, iar anumite tulburări funcționale nu ajung niciodată să fie diagnosticate. Ceea ce este valabil și pentru depresia funcțională, care este diagnosticată de obicei atunci când se transformă într-un episod de depresie majoră, cu care omul nu reușește să mai funcționeze ”normal” zi de zi.
Iar depresia funcțională este acea manifestare a depresiei care nu împiedică funcționarea zilnică a persoanei deprimate. Adică, deși deprimat, omul reușește să meargă la birou, să aibă grijă de sine, să aibă grijă de copii, să funcționeze în lume. Însă cu câtă dificultate… Ei, asta nu se mai vede…

Ce este depresia funcțională?

Depresia funcțională este o tulburare de dispoziție și se manifestă prin următoarele simptome:

Primul criteriu din DSM 5 (Manualul de Diagnostic și Clasificare Statistică a Tulburărilor Mentale) se referă la faptul ca două sau mai multe din simptomele de mai jos să fie experimentate în cele mai multe dintre zile și în cea mai mare parte a zilei, pentru o perioadă de cel puțin doi ani:

  • un apetit mai scăzut sau mai crescut decât de obicei
  • insomnie sau hipersomnie
  • lipsă de energie și oboseală
  • stimă de sine scăzută
  • dificultăți de concentrare și luare de decizii
  • emoții de tristețe și lipsă de speranță.

Și mai este important și ca aceste simptome să nu poată fi explicate mai bine din cauza altor factori (alte tulburări mintale sau de dispoziție, alte boli fizice, reacții adverse la tratamente medicamentoase, consum de alcool sau droguri, etc.)

 
 
Păi, poate te simți trist, speriat sau furios cam tot timpul.
Sau poate că starea ta de lipsă de energie e tot timpul cu tine.
Poate că ești obosit/ă fără să fi făcut efort fizic, deși ceasul spune că dormi suficient.
Poate că dimineața îți e greu să te dai jos din pat și să faci lucruri simple, însă depui eforturi să te convingi să te apuci de ele și le faci, până la urmă.
Poate că ai început să mănânci mai puțin decât de obicei și nu mai simți foamea, sau poate că, dimpotrivă, mănânci mai mult decât mâncai înainte.
Poate simți că nimic din ceea ce faci n-are niciun rost, că valoarea ta e inexistentă sau că ești leneș/ă și, din nou, depui eforturi mari să te convingi să trimiți totuși emailul, să gătești totuși cina, să ieși totuși cu prietenii.
Poate că ți se pare că n-ai voie să fii fericit/ă sau că nu reușești să mai atingi starea de fericire, indiferent ce ți se întâmplă.
Poate că ai vrea să te retragi, să te îndepărtezi de oameni.
Poate că ți-e greu să te concentrezi pe ceea ce ai de făcut și poate că faci adesea greșeli.
Poate că multe din lucrurile obișnuite ți se par niște eforturi extraordinare, însă le faci.
Poate că toate, poate că doar unele dintre ele.
 

Ce poți să faci?

Dacă te regăsești în descrierea de mai sus, aș vrea să-ți spun că nu așa trebuie să fie. Și nu doar că nu așa trebuie să fie, ci și că lucrurile pot fi diferite, chiar dacă îmi dau seama că poate nu crezi asta acum. Nu e nevoie să-ți fie greu. ”Sfaturile” de mai jos nu se exclud între ele, ci merg, cel mai bine, mână în mână, pentru că se referă la aspecte diferite din viața ta. Aspecte cu care ai nevoie de ajutor.
 

Așa că primul pas este să ceri acest ajutor.

De la cine?

 
Întâi de la medicul de familie. Cere-i o listă de analize de sânge, ca să vezi cum arată echilibrul tău bio-chimic intern. Sunt câteva dezechilibre care mențin stările de mai sus și care pot fi rezolvate foarte ușor. Studiile ne arată că un deficit de Vitamina D și un deficit de Omega 3 influențează foarte mult stările emoționale, în sensul că împiedică sintetizarea serotoninei, care e una din substanțele pe care le produce corpul nostru ca să ne simțim bine. Dacă există un deficit pe undeva, el poate fi rezolvat ușor, cu un tratament de la medic și cu suplimente ușor de luat și-așa poți rezolva direct problema. Ca să vorbesc și din experiența mea personală de eu cu mine, am simțit schimbări foarte mari după ce mi-am adus nivelul de Vitamina D în parametri normali (și pentru că știu că prin stilul de viață pe care îl am sunt predispusă la astfel de dezechilibre, iau pastilele pe termen lung: tratamentul meu de bine cu mine; acum tocmai termin o cutie Gymbeam)
 
Pe lângă medicul de familie, caută sprijin în jurul tău. Caută oameni cu care te simți în siguranță și vorbește despre trăirile tale. Spune-le celorlalți că îți e greu, cere ajutor atunci când te simți copleșit/ă. Să vezi că ai în jurul tău o rețea de suport e o resursă enormă pentru starea de bine. Ce se întâmplă, practic, este că experimentând grija celorlalți, creierul începe să se simtă în siguranță, iar tu începi să te simți mai puțin copleșit/ă, mai puțin obosit/ă și din ce în ce mai relaxat/ă până în punctul în care observi că au dispărut multe din dificultățile tale interne. Deci, chiar dacă în mod automat îți vine să te retragi din relațiile cu ceilalți, depune un efort și intră în contact cu ei.
 
Niciun fel de depresie nu se tratează cu ceaiuri și ruj pe buze. Însă, caută acele activități care înainte știi că îți făceau plăcere și dă-ți voie să le explorezi cu tot corpul. Cum simți în corpul tău ceaiul aromat pe care îl bei din cana ta preferată? Cum te simți când te privești în oglindă după ce ți-ai pus pe buze un ruj roșu? Cum îți simți corpul după ce ai dansat pe melodia ta preferată? Sau cum miroase partenerul tău în timp ce-ți dă o îmbrățișare lungă? Cum arată paharele colorate pe care le-ai pus la geam și în care ții câte o lalea tăiată? Sau cum miroase crema aia faină de mâini pe care ți-ai luat-o acum 2 luni?
 
Foarte important: ieși în natură. Da, studiile ne arată de beneficiile enorme pe care le au astfel de ieșiri frecvente asupra stărilor depresive.
 
Apoi mai există și ajutorul psihoterapiei, acea profesie pe jumătate știință exactă, pe jumătate artă și magie, unde dacă găsești terapeutul cu care să rezonezi, o să primești ceea ce ai nevoie, o să vindeci răni, o să-ți repari relația cu tine și cu toate părțile tale interne care contribuie atât la stările depresive, cât și la efortul enorm depus să funcționezi cu toate aceste piedici interne. Nu trebuie să fie ultima variantă, nu trebuie să ajungă să-ți fie atât de rău încât să nu mai poți înainte să apelezi la un specialist.
 
Te îmbrățișez și îți garantez că există viață vibrantă și după depresie.
 
 
 

Sursă foto – www.freepik.com

Cum își aleg femeile și bărbații parfumul

Cum își aleg femeile și bărbații parfumul

Atunci când vine vorba de alegerea unui parfum, bărbații și femeile pot avea abordări diferite. Diferențele culturale și de gen În multe culturi, parfumul este considerat un aspect important al frumuseții și al atracției feminine. Femeile sunt adesea încurajate să își...

Rochiile și psihologia

Rochiile și psihologia

Rochiile nu sunt doar bucăți de material, cusute frumos în piese de îmbrăcăminte. Rochiile au puterea de a evoca o serie de emoții (ha! mi-am amintit expresia asta de când învățam pe de rost comentarii literare la română) și pot avea un impact semnificativ asupra...

Mașina și psihologia

Mașina și psihologia

Deținerea unei mașini poate avea un impact semnificativ asupra psihologiei unui individ. De la sentimentul de libertate și independență pe care deținerea unei mașini îl poate aduce până la stresul și anxietatea care pot veni cu întreținerea și reparațiile, deținerea...

Tipuri de cafea și legătura lor cu bunăstarea emoțională

Tipuri de cafea și legătura lor cu bunăstarea emoțională

Cafeaua este una dintre cele mai populare băuturi din lume. Eu, ca mamă, pot să înțeleg foarte bine de ce...  Fie că este vorba de o dimineață după o noapte lungă, de o pauză de prânz cât doarme copilul sau de o sesiune de lucru seara târziu, cafeaua a devenit un...

Câți bani merită o femeie ”casnică”

Câți bani merită o femeie ”casnică”

Mi se pare că pandemia ne-a readus în prim plan un aspect pe care femeile au încercat să-l schimbe în decursul timpului: ”gospodarizarea” femeii. Un soi de revenire la tradițiile patriarhale, pe care nu prea le-am părăsit niciodată de tot, ci doar le-am îndulcit...

Copiii au nevoie să se murdărească atunci când mănâncă
O imprimantă multifuncțională care m-a uns pe suflet