Cărți cu dinozauri pentru copii

carti cu dinozauri pentru copii

A fost odată ca niciodată un băiețel de vreo 4 ani, pe care l-am cunoscut într-un magazin de jucării. Eram cu Ema de mână și cu Fip în brațe. Iar băiețelul respectiv îmi spunea în română cum se numesc toți dinozaurii expuși în magazin. I-am spus că sunt sincer impresionată de faptul că a reținut cum se numesc cu toții. Mi-a zis că iubește dinozaurii. Și că dacă am timp, îmi poate spune cum se numesc ei și în engleză. Și mi-a zis.

Am aflat de la mama lui că pasiunea asta data de foarte mulți ani din viața lui de 4.

Acum, Fip are 3 ani și el. Și este la fel de pasionat de dinozauri ca și băiețelul din magazin. Nu știe cum îi cheamă în engleză, dar multe lucruri la noi acasă se învârt în jurul dinozaurilor.

 

Inclusiv una din cele mai mari provocări ale vieții lui s-a legat de dinozauri. Pe vremea când încă nu pricepea el permanența morții (nici acum n-o pricepe de tot, dar îi e puțin mai clar), întrebarea continuă pe care o adresa oricui se uita către el era ”Ude au pulut izaulii?” (unde au dispărut dinozaurii?)

Și pentru că am profitat de pasiunea lui cu dinozauri ca să introduc cititul între plăcerile lui (scriam aici cum putem încuraja copiii să se apropie de cărți), avem în casă o grămadă de cărți despre dinozauri. Știu că mulți, foarte mulți copii sunt fascinați de animalele astea gigantice și de misterul din jurul lor, așa că o să împărtășesc și cu voi lista de cărți cu dinozauri de la noi de acasă.

1. Dinozauri cu ochelari 3D

3D Dinozauri. Cu ochelari 3D

2. Prima mea enciclopedie – Dinozauri
Prima mea enciclopedie - Dinozauri

3. Larousse. Enciclopedia celor mici – Dinozaurii (preferata copiilor mei)

Larousse. Enciclopedia celor mici - Dinozaurii

4.Dinozaurii – Lanterna magică (avem mai multe cărți din colecția asta. Sunt foarte faine)

Dinozaurii. Lanterna magica. Primele mele descoperiri

5. Pixie știe tot – Dinozaurii

Pixi stie-tot - 2. Dinozaurii - Cordula Thörner

Cărți cu dinozauri pentru copii

Știu că mulți, foarte mulți copii sunt fascinați de animalele astea gigantice și de misterul din jurul lor, așa că o să împărtășesc și cu voi lista de cărți cu dinozauri de la noi de acasă.

30 de idei de cadouri care nu sunt jucării (partea I)

Iată, deci, lista noastră de cadouri pentru copii, cadouri care nu sunt jucării în cea mai mare parte a lor. Lista e foarte lungă, așa că o s-o împart în două articole. Unul astăzi și unul mâine. Să începem!

Încă 30 de idei de cadouri care nu sunt jucării (partea a II-a)

Săptămânile astea copiii au tot primit cadouri cu diferite ocazii. Cadouri de care s-au bucurat foarte mult atunci când le-au primit și când le-au deschis, dar care au rămas să aștepte apoi nemurirea prin dulapuri. I-am și văzut. Atunci când deschid dulapul cu cutii de jucării, sunt copleșiți. Ieri, Ema căuta magneții de construit și nu i-a văzut într-un dulap cu 3 rafturi. Care nici măcar nu e așa plin pe cât e de primitor :))
Dar… erau prea multe.

Așa că, scriam și ieri, am decis să le oferim celorlalți oportunitatea de a le oferi cadouri jucării, iar noi, părinții (și cine o mai vrea să ni se alăture), să le oferim alte cadouri, care nu sunt jucării. Să continuăm, deci, lista de ieri.

31. Aparat foto

În funcție de vârsta și interesul copilului, îi puteți face cadou un aparat foto. Ema a primit unul anul trecut, de Crăciun. Aparatul ei foto, propriu și personal. Una din pozele noastre preferate, e asta. Din vremea când nu știa cum să compună o poză. În prim plan, în caz că nu vă dați seama, e o șosetă murdară :))poză șosetă

32. Cursuri foto

Dacă aveți un copil mai mare (dar nu-i musai să fie foarte mare, pentru că există astfel de cursuri și pentru copii de vârste nici mici, nici mari 🙂 ), care e pasionat de fotografie, îi puteți înscrie la un astfel de curs.

33. Ceas analog

Știu că sunt la modă tot felul de smartwatchuri și pentru copii, dar cred că fiecare copil trebuie să aibă și un ceas ”cu limbi”. Încă mai funcționăm cu ceasuri analog pe lângă noi, așa că-i important să știe să le citească.

34. Un calendar

La începutul anului pot primi un calendar, care să-i ajute să înțeleagă mai bine noțiunea timpului. Iulia propunea un calendar făcut special cu imaginile lor preferate. Eu mă gândeam la un calendar cu poze cu ei din luna respectivă a anului trecut.

35. Telescop

Un telescop e un cadou foarte potrivit pentru copii. Doar că să știți că cele de jucărie nu sunt prea … performante, ca să zic așa. Sunt, mai degrabă doar ca să fie.

36. Un microscop

Și în cazul microscopului e la fel. Căutați unul veritabil.

37. Un glob pământesc

Și globul pământesc e musai de găsit în fiecare casă. Potrivit pentru tot felul de joculețe educative, indiferent de vârstă.

38. O hartă

O hartă a țării noastre, mare, de desfășurat pe jos. Puteți încercui pe ea orașele pe care le-ați vizitat, puteți atașa poze mici cu voi în orașele respective, puteți organiza jocuri de treasure hunt cu ajutorul ei. Orice copil trebuie să aibă o hartă.

39. Magneți

Magneți diferiți, mai mari, sau mai mici. Mai puternici sau mai slabi. Oportunitățile de joacă sunt infinite cu un set de magneți.

 

40. O mini-seră

O mini-seră, în care să puteți crește mici legume în propriul apartament, în miezul iernii. Cum o fi să produci mâncare la 5 ani? 😀

41. O plantă în ghiveci

Pe care să o îngrijească și să o crească. Dacă stăm să ne gândim, la prieteni mergem în vizită cu flori în ghiveci. Dar copiilor nu ne gândim niciodată să le ducem flori. Ema a primit flori de ziua ei de la V și a fost foarte încântată.

42. Set de șurubelnițe, imbusuri, chei franceze, alte scule

Eventual, dacă sunteți curajoși, și un ciocan mic și niște cuie. Unor copii le place mult să meșterească, iar sculele de jucărie nu sunt la fel de ofertante ca cele reale.

43. Kit de făcut parfumuri

Există un astfel de set. Este cadoul pe care îl va primi Ema de la noi de Crăciun, pentru că în ultima vreme tot a venit întrebarea ”cum se face parfumul?” (alături de ”cum se face lipiciul?”, ”cum se face săpunul?” etc. Noroc cu emisiunea aia ”how it’s made”)

44. Kit de făcut săpun

Pe același principiu ca cel de mai sus.

45. Kit de chimie

Set de eprubete, spatule, substanțe chimice. La noi e hit un astfel de set. Facem mereu tot felul de experimente.

46. Un halat alb

Orice chimist care se respectă vine la pachet cu propriul său halat.

47. Invitație la seară de filme acasă

Dacă aveți cum să faceți rost de un proiector, cu atât mai bine. Seară de filme acasă, cu popcorn, cu invitație frumos desenată pentru copii. Eventual alegeți un film pe care să-l și puteți ”juca” ulterior.

48. Punerea în scenă a filmelor preferate

Copiilor le place mult să pună în joc ceea ce văd. Am observat că băieții au fost foarte încântați de filmul Lego Ninjago (și aici e simplu, pentru că puteți oferi, pe lângă invitație, și un joc lego ninjago). Noi am văzut ieri Paddington, așa că ursul de acasă a primit o pălărie roșie, iar azi am misiune să cumpăr marmeladă de portocale. Și cam orice alt film poate fi pus în joc cu lego city și puțină imaginație).

49. Walkie talkie

Asta e fascinația copilăriei. Iar dacă aveți doi copii, e cu atât mai frumos, pentru că se pot juca mereu cu ele. Sau, poate prietenii cei mai buni ai copiilor locuiesc în apartamentul de lângă și se pot auzi la walkie talkie.

50. Undiță

Și, desigur, și mers la pescuit cu ea. Ai mei au undiță, dar încă n-au pescuit cu ea.

51. Presă de flori

Dacă aveți copii fascinați de flori și vreți să faceți ceva mai deosebit decât să puneți flori la presat în enciclopedii groase (sau, dacă nu aveți enciclopedii groase, pentru că folosiți laptop și kindle, iar acolo nu puteți presa flori), oferiți-le o presă de flori.

52. Album cu picturi

Și dacă nu aveți o enciclopedie groasă sau un album cu picturi ale pictorilor renumiți, poate ar fi o idee bună să le cumpărați copiilor. Sigur vor petrece minute în șir privind tablourile redate în albume. În plus, e o lecție de cultură generală. Ai mei aveau multe astfel de albume când eram eu mică și țin minte fascinația cu care le priveam/analizam

53. Album de fotografie

Din aceeași categorie, sunt interesante și albumele de fotografie. Cel mai recent cumpărat e Atlas of Beauty, la care ne uităm cu mare drag. De la pozele din astfel de albume pornesc niște discuții foarte interesante.

54. Arc și săgeți

Pentru fete, pentru băieți, e interesant un arc cu săgeți 🙂

55. Mașină de cusut

O mașină de cusut mai micuță și ușor de folosit. Și bucăți de materiale, din care se pot croi păturici, fustițe, fulare.

56. Set de andrele și lână

Pentru copiii ceva mai măricei. Țin minte și acum cu ce încântare făceam căciulițe pentru păpuși și cât mi-aș fi dorit andrelele mele personale. Există niște seturi de tricotat și pentru copii mai mici. Am văzut eu în magazinele de jucării.

57. Jurnal

Un jurnal pentru cele mai intime secrete. Merge de când începe copilul să scrie șontâc-șontâc și până foarte târziu. Există tot felul de variante prin magazine, cu tot felul de nebunii.

 

58. Instrument muzical

Un instrument muzical e oricând un cadou potrivit. Mai ales că poate fi ceva mic și ieftin, dar poate fi și ceva scump și mai elaborat. Sfatul meu ar fi să vă păziți de instrumentele de jucărie, care deformează urechea muzicală. Și să vă orientați către instrumente adevărate, care sunt, oricum, cam pe la aceleași prețuri (unele chiar sunt mai ieftine decât varianta lor de jucărie). Se pot comanda online, pentru că magazine fizice sunt mai puține și mai greu accesibile (de exemplu, nu-s prin vreun mall)

59. Cărți

Le-am lăsat mai la final, pentru că oamenii chiar oferă și cărți copiilor. Ceea ce e foarte frumos. O carte bine aleasă poate deschide multe oportunități de discuție, de învățare, de conectare, de descărcare emoțională.

60. Un foehn mic

Ema învață acum să-și usuce singură părul (mai precis, învață despre răbdare și perseverență cu ocazia asta), dar îi e greu cu foehnul mare. Sigur ar bucura-o un foehn mic, pe care să-l poată ține ușor în mână. Foehnurile de adulți sunt foarte mari și grele pentru mânuțe de copii.

Cam astea sunt ideile mele acum. Dacă mai aveți și voi, scrieți-le în comentarii și le adăugăm.

Iar dacă nu știți ce să oferiți părinților lor, un curs de dezvoltare personală sau parentală e chiar foarte util. Așa că vă recomand voucherele cadou din magazinul meu.

Voi ce cadouri ați luat? O pompă de apă, o parcare pentru mașini, un șemineu?

Dar… pentru că am tot scris articole despre liste de cadouri, m-am gândit să scriu articolul ăsta cu ce anume am ales din toate listele astea și cum au fost primite ele. Ca inspirație pentru viitor.
Deci, pentru prieteni și prietene (adulți și copii) ne-am limitat la cărți bune, șosete de lână și termosuri pentru cafea. Îngrijorată să nu primească și ea tot o carte de Crăciun, Ema chiar m-a întrebat, îngrijorată, în timp ce împachetam cadourile pentru prieteni: ”Mami, dar tu știi să cumperi doar cărți de Crăciun?”

Încă 30 de idei de cadouri care nu sunt jucării (partea a II-a)

Așa că, scriam și ieri, am decis să le oferim celorlalți oportunitatea de a le oferi cadouri, iar noi, părinții (și cine o mai vrea să ni se alăture), să le oferim alte cadouri, care nu sunt jucării. Să continuăm, deci, lista de ieri.

30 de idei de cadouri care nu sunt jucării (partea I)

Iată, deci, lista noastră de cadouri pentru copii, cadouri care nu sunt jucării în cea mai mare parte a lor. Lista e foarte lungă, așa că o s-o împart în două articole. Unul astăzi și unul mâine. Să începem!

Idei de cadouri pentru bărbați – 10+ idei de gadgeturi

Cu copiii lucrurile sunt mai simple. Le plac jucăriile cam de orice fel, jocuri, se bucură la orice. Ieri Fip s-a bucurat că i-am cumpărat o pensulă de silicon de la raionul de bucătărie. Zilele trecute am cumpărat niște lingurițe (unde se duc toate lingurițele unde se duc?!). Două seturi de câte 6. Au fost extaziați amândoi, fiecare de câte un set.
Dar cu soțul… Cu soțul e foarte complicat. Și la voi?

Top 5 cadouri pe care să NU le iei niciodată unei mame

Mai e puțin și vine Crăciunul. Sunt convinsă că printre voi există multe persoane organizate, care deja și-au făcut cumpărăturile pentru familie și prieteni. Îmi imaginez cadourile frumos împachetate, cum așteaptă ele, dosite în vreo debara, ziua cu colinde, brad și (buddha ajută!) vin fiert.
Dar sunt și alți oameni, ca mine, care încă așteaptă să revină vara. Și care n-au nici cea mai vagă idee ce să ofere și cui. Să nu vă imaginați că acest articol o să vă ajute ce să cumpărați. Uitarăți că tocmai am zis că nici eu nu am nici cea mai vagă idee? Nu. Nu știu ce să cumpăr. Dar… Știu ce să NU cumpăr. Și, mai ales, ce să NU cumpăr unei mame.

Idei de cadouri de Craciun – partea a doua

Dacă nu au fost suficiente recomandările din postarea anterioară și sunteți pe ultima sută de metri cu cadourile (în special pentru doamne), mai am cinci recomandări. Scriu genul ăsta de articole și pentru mine. Pentru că anul ăsta îmi vin multe idei, primesc ponturi și mă entuziasmez, dar până la anul uit de ele și iar încep să mă întreb ce să-i iau lui X sau lui Y.

Idei de cadouri

Am descoperit de curând ceva foarte tare și vreau să vă spun și vouă (mai ales că în ultima vreme îmi tot cereți idei de cadouri). Așa e când petreci timp (chiar și virtual) printre femei pline de inspirație, frumoase, deștepte, talentate. Și nu știu cum se face, că în ultimii ani am avut șansa de a cunoaște doar astfel de femei speciale, care îmi fac viața mai frumoasă.

Idei de cadouri de Craciun pentru doamne si domnisoare

Adicătelea, bun venit în cadrul acestui articol, dedicat cadourilor pentru persoanele de sex feminin. Nu-i neapărat ce aș vreau eu să primesc (deși-s binevenite toate, dacă vă dau banii afară din casă) și aveți în vedere că unele sunt mai sub buget, altele ajung la niște sume mai generoase… Fiecare după posibilități.

Alte idei de cadouri de Crăciun pentru copii

Deja a început numărătoarea inversă până la Crăciun (deși prin magazine începuse de prin octombrie, dacă stau eu bine să îmi amintesc) și-s convinsă ce deja ați rezolvat-o cu cadouri pentru copiii voștri și ai prietenilor. Dacă totuși mai aveți nevoie de idei, vă pun mai jos o listă cu chestii interesante pe care le avem noi. Sau, mă rog, care mi se par mie interesante.

8 cadouri pentru nou-născuți

Știu că oamenii când se duc în general în vizită prima data la un nou-născut, se duc cu cadouri pentru bebe. Unele sunt inspirate, unele mai puțin. De multe ori chiar stai și te gândești și habar n-ai ce-ai putea să-i duci copilului ăluia, fie pentru că nu știi ce are deja și ce nu, fie pentru că nu știi de ce anume are nevoie un nou-născut

30 de idei de cadouri care nu sunt jucării (partea I)

idei de cadouri care nu sunt jucarii

 

Copiii mei sunt născuți iarna, nu foarte departe de Crăciun. De fapt, cam toată familia mea își serbează zilele de naștere sau de nume începând cu octombrie-noiembrie și până la final de decembrie. Asta înseamnă că din noiembrie începând și până pe 23 ianuarie, copiii tot primesc cadouri.

Pe 8 noiembrie e onomastica lui Fip, așa că primesc amândoi cadouri (nu se face să primească unul singur, desigur). Apoi, pe 6 decembrie, primesc amândoi, din nou. Pe 14 decembrie e ziua Emei, deci iar două cadouri. De Crăciun încă două cadouri. De ziua lui Fip, în ianuarie, iar două cadouri. Deci 10. 10 de la noi, 10 de la bunici, 10 de la buni, apoi de la prieteni. Ne îngropăm în jucării.

Citeam într-o carte despre o replică a unui copil, care a primit prea multe cadouri de Crăciun. Când a fost întrebat ce a primit, a răspuns, confuz ”Nu știu, sunt prea multe”. Cam așa și ai mei. Se entuziasmează când le desfac, apoi sunt copleșiți de numărul lor și le uita prin dulapuri. Chiar mă gândeam să ofer servicii de închiriat cadouri pentru deschidere. Adică să ambalez jucării, să le închiriez, copiii să le desfacă, a treia zi să mi le aducă înapoi, eu să le ambalez din nou și tot așa.

În fine. Deși eu știu că-s îngropați de jucării copiii, dacă le spun celorlalți să nu le mai aducă nimic, nu e bine, pentru că toți cei dragi nouă vor să le facă o bucurie. Și, sătui fiind de pijamalele și chiloții pe care îi primeam noi de Crăciun când eram mici, toată lumea vrea să aducă celor mici jucării. Atunci am zis așa. Ceilalți să le ofere jucării, iar noi ne propunem să le oferim alte lucruri, non-jucării.

Iată, deci, lista noastră de cadouri pentru copii, cadouri care nu sunt jucării în cea mai mare parte a lor. Lista e foarte lungă, așa că o s-o împart în două articole. Unul astăzi și unul mâine. Să începem!

1. Un album foto cu pozele lor

… împărțite pe ani, sau cum vreți voi. Eu asta pun la cale acum pentru copiii mei. Fiecare dintre ei să primească albumul vieții lor, de la naștere și până în cele mai recente timpuri. Ema are deja niște poze laminate cu ea, care expun emoțiile, și e tare încântată să le ia peste tot după ea și să le arate tuturor. Poze cu ei, când erau mici, poze cu părinții lor, cu frații, cu prietenii, din călătorii, de la aniversări.

2. O cană cu imaginea lor

… exceptând perioada când eram în clasele primare, n-am fost în rest prea mare fan al cănilor cu poze. Dar, acum le văd utilitatea. Copiii mei sigur s-ar bucura să primească o cană cu fățuca lor simpatică pe ea.

3. Bilete la balet pentru adulți

… copiii au tot fost (cu noi sau cu grădinița) la spectacole pentru copii. În ianuarie ne-am propus, însă, să mergem cu Ema la un spectacol de balet pentru adulți. O să fie o seară frumoasă. Vom merge noi două și o prietenă a noastră. Deci, ca fetele la balet, seara. Ceva foarte important.

 

4. Sac de dormit

… aici trebuie să recunosc faptul că n-a fost ideea mea, ci a Emei. Ea a zis că își dorește un sac de dormit pentru petrecerile în pijama la care își propune să meargă.

5. Setul lor de bucătărie

… pentru că ne place mult să bucătărim, mi-am propus să primească și copiii ustensilele lor, pe măsură. În funcție de ce gătiți mai des, vedeți ce aveți nevoie. Noi avem nevoie de tel, de sucitoare mici, de cuțite care să taie mediu, curățătoare de coji, pâlnii și site, pensulă, spatulă de silicon, presă de cartofi (pentru piure), storcător de lămâi, linguri de măsurat, mojar. Toate puse în câte o cutie mare de plastic, pentru a fi ușor găsite.

6. Șorț de bucătărie

… pe măsura lor. Toți copiii ar trebui să aibă câte un șorț de bucătărie!

7. Carte de bucate

… o carte de bucate specială, a lor. Știu că există cartea Prințesei Urbane despre gătit, care la noi stă pe raftul de la bucătărie și facem rețete din ea. Sunt curioasă dacă mai există și altele pentru copii, dar simple. Doar cu ingrediente și poze. Ema cred că s-ar descurca să facă ceva simplu, urmând pașii din rețetă… O să caut.. Dacă nu există, facem 🙂

8. Setul lor de grădinărit

… pentru că le place mult să grădinărească. Mănuși mici, o forfecuță pentru tăiat plantele, o săpăligă, o greblă mică, o stropitoare. Dar să fie din cele ”reale”. Găsiți la magazinele de bricolat. Cele de plastic, pentru copii, nu au același farmec.

9. Setul lor de cusut

… dacă aveți copii mai mari, au nevoie și de un set de cusut. Ațe, ace, un degetar, o croșetă, un centimetru, niște nasturi.

10. Păturici pufoase

… pentru că păturicile pot fi orice. Poți să te învelești cu ele, dar poți să construiești forturi cu ele, să faci o mare cu valuri, să creezi o pajiște, orice. Noi avem o grămadă de păturici în casă, dar copiii tocmai au primit unele noi și pentru mașină. Știți că trebuie să dezbrăcați copiii de jachetele groase înainte de a-i pune în centurile scaunelor de mașină. Așa că sunt foarte utile niște păturici în mașină.

11. Șosete amuzante

… șosete pufoase și amuzante. Țin de cald și sunt și distractive. Practic, transformă orice picioruș de copil într-un personaj din poveștile lor imaginare.

12. Chiloți amuzanți

… mai ales dacă treceți prin perioada aia în care tot ce ține de fund e amuzant. Niște chiloți caraghioși îi distrează pe copii în fiecare dimineață, când se îmbracă și de fiecare dată când merg la baie. Sau, dacă sunt ai mei, mereu când stau acasă (chiloții sunt uniforma copiilor în casa noastră)

13. Căști

… Ema a primit primele ei căști anul trecut, pentru a le folosi în avion să asculte povești. A fost extaziată de ideea de a avea căștile ei personale.

 

14. Trusa personală de îngrijire

… o trusă micuță, care conține un balsam pentru buze, o cremă naturală pentru mâini, o piatră de alaun (dacă sunt pasionați de deodorantele părinților), un pieptăn mic, un pic de săpun lichid. Dacă vreți, puteți adăuga acolo și o mostră de parfum. Fetițele ar putea aprecia și o sticluță de ojă pentru copii. Mă rog, la noi în familie o apreciază și băieții :))

15. Kit de supraviețuire

… despre asta am un articol în pending. Urmează 🙂

16. Trusa de explorator

… despre asta am scris deja. Aici,

17. Decorațiuni pentru camera lor

… de fiecare dată când ajungem în magazinele de bricolaj, copiii își exprimă dorința de a primi decorațiuni pentru camera lor. Când le primesc, le ordonează singuri și decorează așa cum le place lor.

18. Spumă de baie, culori pentru apa din cadă și altele

… bombițe care sfârâie, sclipici pentru apă, colorant. Toate sunt distractive. Nu m-aș fi gândit că ăsta ar fi un cadou potrivit, dar tocmai a primit Ema așa ceva de ziua ei și a fost extrem de încântată.

19. Pușculiță

… o pușculiță, începutul educației financiare a oricărui copil.

20. Căciuli asortate cu părinții

… distractiv și important în același timp 🙂

21. Reviste pentru copii

… orice e special pentru copii, e interesant și important în viața lor. Inclusiv revistele. Există reviste ”de duzină”, dar există și reviste foarte interesante.

22. Caiete și pixuri

… caiețele mici, în care să-și facă ei desenele lor, notițele lor. Și pixuri sau creioane pentru scris (nu pentru colorat).

23. Bilete la film

… bilete la un film interesant pentru ei, împachetate frumos, într-o cutiuță sau într-un plic, cu o fundă mare. Mai ales dacă nu aveți un obicei din a merge la cinema sau din a vă uita la desene pe televizor.

24. Bilete pentru călătoria cu trenul

… interesante pentru ei, pentru că nu oferă doar o călătorie cu trenul, ci o experiență totală.

25. O trambulină

… mai mare dacă stați la curte, mai mică dacă stați la bloc (există și unele pentru apartament).

26. Un hoverboard

… e bicicleta vremurilor noastre :)) Musai cu echipament de protecție.

 

27. Un CD cu povești audio sau audiobook

… pe care să le asculte în mașină, sau la căștile de care ziceam mai sus. Sau la…

28. Un CD-Player

… special al lor, ușor de folosit, unde să-și poată asculta CD-urile cu povești sau muzică.

29. Echivalentul unui mixtape

… dacă sunteți foarte tineri și nu știți ce e un mixtape, e de pe vremea mea. O casetă audio (sper că aia știți ce e :))), care conținea melodiile preferate. Nu mai avem casetă audio, dar putem face un CD.

30. Un troller

… al lor personal. Cu roți și mâner. Util, mai ales dacă și călătoriți des. E important pentru ei să aibă ceea ce au adulții, dar pe măsura lor.

Ne vedem mâine, cu continuarea listei.

Iar dacă nu știți ce să oferiți părinților lor, un curs de dezvoltare personală sau parentală e chiar foarte util. Așa că vă recomand voucherele cadou din magazinul meu.

Idei de cadouri de Crăciun și un concurs – Cărți senzoriale de la Careme Creme

LE: Felicitări Corina Maria Dragomir! Să o folosiți sănătoase! Of, cât m-am ținut să le fac copiilor o carte senzorială. Chiar începusem una pentru Ema, dar nu am reușit să o termin niciodată. Dacă nu știți ce e aia o carte senzorială, nu-i nimic. Nici eu nu știam...

Rețetă de înghețată altfel (P)

Vă eram datoare cu rețeta mea de înghețată în casă. Mai bine că nu am scris-o până acum, pentru că a tot suferit modificări până a ajuns din ce în ce mai bună. Vanda Mică o mănâncă inclusiv în loc de mic dejun, dar serios dacă mă simt mamă denaturată că îi dau...

Jocuri senzoriale despre iarna

Din păcate, în următoarele vreo 6 săptămâni sunt consemnată la domiciliu. N-o să pot conduce, trebuie să port exclusiv o asemenea gheată, deci imposibil să ies din casă cu doi copii după mine. Așa că o să ajungem să ne scoatem, probabil, ochii de plictiseală. Noroc că...

Cartile Vandei Mici

Stiu ca-s datoare cu un post despre cartile citite de mine despre copii si parenting si ce am invatat eu din ele, dar tot nu e gata, asa ca incerc sa va duc de nas cu ce carti are Vanda Mica. Poate va inspira ceva din toate teancurile ei. Mie imi plac astfel de...

Nu dati banii pe prostii, luati jucarii la copii

Mama zice despre mine ca-s zgarcita. Mie-mi place sa cred ca nu-i asa. Cred ca sunt orice altceva, doar zgarcita nu. In fine... Acum ca se apropie Craciunul si ziua de nastere a Vandei Mici (da! a trecut deja aproapte un an!!! cand oare?), am inceput sa rasfoiesc tot...

Calendarul Emei

”Mami, astăzi e mâine?”, mă întreba Ema într-o zi când plecam de la grădiniță spre casă. E drept. ”Ieri” îi spusesem ca ”mâine” va ploua. Deci da, cumva avea o logică și cumva astăzi chiar era mâine. Așa că încet încet am început să discutăm despre timp. Despre zilele...

Idei de cadouri de Craciun – partea a doua

Dacă nu au fost suficiente recomandările din postarea anterioară și sunteți pe ultima sută de metri cu cadourile (în special pentru doamne), mai am cinci recomandări. Scriu genul ăsta de articole și pentru mine. Pentru că anul ăsta îmi vin multe idei, primesc ponturi și mă entuziasmez, dar până la anul uit de ele și iar încep să mă întreb ce să-i iau lui X sau lui Y.

Importanta stimularii senzoriale

Când ai un nou născut în brațe, te uiți la el și nu-ți poți crede ochilor cât e de mic și cât de fragil pare. Te gândești oare ce o înțelege el din lumea asta mare și poate te întrebi cum o face? O face prin simțuri. Prin stimulare senzorială. Așa învață el, dragul de...

Cărți pentru bebeluși (P)

Am reușit ieri să fac ordine în jucăriile copiilor. De fapt, nu ordine neapărat, cât mai degrabă organizare. Să mai schimb una alta în funcție de preferințe, să le găsesc un loc fiecărei jucării, fără să fie puse claie peste grămadă și fără să fie înghesuite, să...

Harta lumii

Vandei Mici îi place geografia. Bine, sigur că ea nu știe acum ce este, de fapt, geografia; nu avem un manual și un caiet și ne așezăm cuminți ea în bancă și eu la catedra și învățăm pe de rost capitale ale unor țări de a căror existență nu avem habar. Doar că avem...

5 lucruri pe care nu vrei să le auzi despre cărțile pentru copii

carti pentru copii

– Hai s-o mai citim încă o dată!

Cam așa se încheie aproape fiecare carte de copii pe care o avem și pe care o citim împreună. Ema a fost mereu mare amatoare de cărți, așa că am citit sute de cărți cu ea. Avem și acum o bibliotecă plină doar cu cărți pentru copii. Între timp, am mai triat din ele, dar tot multe sunt. Țin minte că stăteam ore întregi pe canapea și nu făceam decât să citim. Scoteam un teanc de cărți din bibliotecă și le puneam pe masă, în partea stângă. După ce le citeam, le mutam în partea dreaptă, până se muta tot teancul. Apoi o cam luam de la capăt.

Mi s-a părut întotdeauna o activitate înălțătoare, cumva. Copilul se cultivă. E adevărat că beneficiile s-au arătat repede. Ema a vorbit devreme și foarte corect, știe foarte multe lucruri pentru vârsta ei, are imaginație să dea pe dinafară, și-a exersat răbdarea, atenția și a bifat cam toate beneficiile care vin odată cu cititul. Acum citește singură, deși încă nu are 5 ani împliniți. Nu am avut nimic de-a face cu asta, pentru că știu că vor urma întrebări pe tema asta. Pur și simplu a învățat din mers. Fip, expus și el constant la cărți (ale Emei sau ale mele), ne pune de vreo jumătate de an să-i citim ”ce chie aiți?”

Doar că, studiind eu ale mele legate de psihologie, dezvoltarea copiilor, dezvoltare personală și alte cele, mi-am dat seama ce mare responsabilitate e treaba asta cu cititul cărților de copii. Știu, poate că o să vă dați ochii peste cap și o să vreți să închideți articolul. ”Hai mă, și asta e complicat?! Nici pe-asta n-am făcut-o cum trebuie?”

 

Ok, dacă încă n-ați închis fereastra articolului meu, vă mulțumesc și nu vreau să vă mai pun răbdarea la încercare. Să trecem la subiect. Iată cele X lucruri pe care nu vreți să le auziți despre cărțile de povești pentru copii, pentru că ne complică existența. Sau poate ne-o ușurează? Dacă ne-o ușurează, atunci sigur vreți să știți și voi.

Poveștile pentru copii simulează situații reale de viață

Ok, da. Și ce-i cu asta? E foarte bine. Într-o poveste e transpusă o situație de viață, iar a o citi împreună cu copilul, înseamnă să-l transpui în situația aia și să-i arăți cum se întâmplă lucrurile. Nu?
Ba da. De fapt, exact asta se întâmplă. Din povești copiii învață lucruri despre lumea reală, lucruri pe care le vor aplica și ei în anumite situații, conflicte, negocieri de roluri, poziții sau acțiuni.
Simțiți presiunea și nevoii de a alege povești care să-i învețe ceva ce să le fie cu adevărat util, da? Bun. Să trecem mai departe.

Responsabilitate și autonomie sau obediență?

După o perioadă în care basmele vechi pentru copii erau citite tuturor copiilor, a urmat o vreme în care părinții s-au rebelizat și au ajuns la concluzia că e brutal să-i citești copilului despre capete de iezi înfipte în bețe în geam și sânge pe pereți. Așa am descoperit povești din alte culturi, povești mai blânde și parcă mai ”în relație” cu noi înșine și lumea pe care vrem să o creăm cu ajutorul copiilor noștri. După asta, văd că vine o perioadă în care ne reîntoarcem la basme. Copiii au nevoie să fie expuși la conflictele astea, iar ei nu-și imaginează violența pe care ne-o imaginăm noi. Mă rog, punctul ăsta de vedere e subiectul unor cărți întregi, dar, pentru că ăsta e blogul meu, vă anunț că eu nu achiesez la viziunea asta.
Sunt de acord că în povești copiii au nevoie și de personaje negative. În primul rând, că o poveste fără personaje negative nu incită, nu susține conflictul, nu dezvoltă. E ca atunci când ai o viață perfectă cap coadă și n-ai de ce să încerci să crești. Pe de altă parte, să nu uităm în ce perioade au fost spuse/scrise basmele respective și care erau valorile societății în vremurile alea.
Să luăm, de exemplu, Scufița Roșie. Mama ei o trimite prin pădurea plină de pericole și nu-i spune decât să nu intre în discuții cu străinii. Scufița Roșie trebuie să fie obedientă, să asculte de mama. Dacă mama știa că pădurea e atât de periculoasă, de ce a trimis-o singură? De ce nu i-a dat mai multe detalii? De ce nu i-a spus despre lupi?
Eu nu vreau să-i transmit copilului meu mesajul ăsta despre obediență. Că ce zice mama, aia trebuie să faci. Nu, întotdeauna trebuie să pui întrebări, să gândești critic, să vii și să tragi mama la răspundere dacă ți-a pus viața în pericol cu sfaturile ei minimale. Așa că eu prefer să nu ne scufundăm prea tare în basme, care toate încurajează obediența.
Despre prințese salvate de prinți și alte cele nu mai intru în detalii. Și asta ține tot de autonomie. Și de, cum zicea nași-mea atunci când am împlinit 18 ani, ”până acum ai ascultat de mama și tata, dar, în curând o să te măriți, și atunci o să asculți de soț.”

Influența poveștilor asupra vieții adulte

Asta e chiar dureros, dar poveștile pe care le auzim în copilărie, cărțile pe care le citim, mesajele lor, vor avea o influență foarte mare asupra vieții noastre de adult. Ele influențează modul în care vedem noi lumea, modul în care ne vedem pe noi înșine, modul în care învățăm să interacționăm și să ne găsim locul în societate. Pentru că:

Unul din scopurile poveștilor pentru copii este să inițieze copiii în roluri sociale

Învățăm despre cum să interacționăm și care ne este locul în societate, în primul rând, din interacțiunea cu părinții noștri. Relația cu ei pune bazele tuturor relațiilor noastre ulterioare. Dar, pe lângă asta, învățăm mult și văzându-i pe ceilalți cum socializează și cum își negociază rolurile, apoi confruntăm asta cu poveștile care ne sunt citite. Simțiți, din nou, presiunea, da?

 

 Urmărește-mă pe facebook

Cărțile pe care le alegem noi pentru copiii noștri transmit frici și etichete

Poate cel mai important asptect e cel legat de ce anume transmite povestea pe care o alegem noi pentru copilul nostru și modul în care i-o prezentăm și citim. Atunci când alegem o carte pentru copii, o facem în concordanță cu viziunile și valorile noastre și cu ce anume vrem noi să transmitem copilului. Dar, toate astea se leagă și de trecutul nostru, de temerile noastre, de nesiguranțele noastre. Cum eu am avut o problemă legată de autonomie, aleg să-i prezint copilului cărți care să încurajeze asta, și nu obediența, așa cum scriam mai sus. Astfel, implantez gânduri și idei copilului și îi transmit fricile mele. Iar copiii simt asta, doar că nu pot să definească ce se întâmplă. Simt doar intensitatea emoțională cu care noi dăruim povestea. Și aud ceea ce noi transmitem, fără să ne dăm seama: ”uite, asta e despre tine”.
E foarte interesant să fiți atenți asupra căror cărți vă aplecați și cum vă puteți identifica cu ce se găsește în cartea respectivă. Cum ar putea fi acea poveste povestea vieții voastre?

Sper că nu v-am speriat prea tare cu ideile mele și sper că presiunea asta a alegerii unor cărți pentru copii să nu vă facă să dați bir cu fugiții. Nu faceți nimic greșit, doar analizați unele din aspectele de mai sus și vedeți ce puteți afla despre voi și despre copiii voștri. Și creșteți împreună. Din fericire, la alegerea jucăriilor pentru copii lucrurile sunt mai puțin profunde :))

NOU în shop

 

 

 

 

 

 

 

 

Gestionarea conflictelor între frați – Acum și video

După cinci zile petrecute considerabil de mult în mașină (am făcut un soi de “circuit” care ne-a prins și câteva ore sănătoase în fiecare zi în mașină), am ajuns, fleșcăiți, murați de caniculă și destul de tensionați, acasă.
Tensionați pentru că, desigur, ideea unui circuit într-o țară cu infrastructura României, e una din cele mai nepotrivite idei pe care le-ai putea avea. Care țară, frumoasă, e drept. Dar păcat ca-i locuită și cu drumuri proaste.

Mami, mi-e frică de monștri și de drumul de pe câmp

Există niște frici standard, pe care le trăiesc copiii la anumite vârste. E interesant să le cunoști, ca să știi la ce să te aștepți. Sunt cam de bun simț, adică nu e nimic uimitor în lista asta, dar asta, mai degrabă dacă ai trecut deja prin ele. Pentru un părinte nou, mi se pare o listă destul de utilă. 

Așadar, fricile copiilor în funcție de vârste sunt:

Dacă voi nu mă vreți, eu oricum nu vă voiam

Era pe vremea când căutam grădiniță pentru Vanda Mică. Deși începuse grădinița cu mult timp înainte de venirea Juniorului, pentru că încercam să minimizăm nițel avalanșa de schimbări din viața ei, situația a fost până la urmă de așa natură că la scurt timp după ce s-a...

Călătoria copiilor mei prin toate emoțiile – în 9 minute

16:40. Intrăm în curte. Azi a fost zi de vacanță, așa că ne-am făcut de cap. Am fost la bazin, apoi la ”restaurantul cu pește” să mâncăm niște ton la grătar cu broccoli și cartofi natur, apoi la magazin să ne mai cumpărăm niște seturi de construit sau/și de role-play,...

Cerealele pentru bebelusi

Asa. Si vorbeam despre inceputul diversificarii si ce am invatat eu din ce am citit, din ce am intrebat si din ce mi s-a raspuns. Ca sa recapitulam, nu diversificam bebelusul inainte de vreme, ci il alaptam exclusiv (adica fara apa, ceai, cereale si mai stiu eu ce)...

Când un copil e bolnav, trebuie să ai grijă de amândoi

Duminica trecută Fip a făcut un giumbușluc cu bicicleta. Ca un adevărat acrobat de la Cirque du Soleil, a coborât panta cu mare viteză pe bicicleta lui de echilibru, apoi s-a dat peste cap peste ea. Mă rog, cu siguranță că un acrobat de la Cirque du Soleil n-ar fi și picat, dar na… Nimeni nu s-a născut învățat. Practic, Fip e jumătate de acrobat. A doua jumătate e cascador, dar nu unul foarte priceput.

Pancakes vegane

700 ml de lapte de orez/migdale/cocos 3 linguri de gris 5 linguri de ulei de cocos (topit) un pahar de faina (cam 250 gr) 3 lingurite de indulcitor 1 varf de lingurita de bicarbonat un pic de sare Am facut laptele, l-am pus apoi sa fiarba si cat fierbe am amestecat in...

30 de idei de cadouri care nu sunt jucării (partea I)

Iată, deci, lista noastră de cadouri pentru copii, cadouri care nu sunt jucării în cea mai mare parte a lor. Lista e foarte lungă, așa că o s-o împart în două articole. Unul astăzi și unul mâine. Să începem!

Si a inceput…

Fie pentru ca au inceput scolile si gradinitele, fie pentru ca a venit “frigul”, locurile de joaca din zona noastra sunt pustii. Inclin sa cred ca totusi “frigul” ii sperie pe parinti, sau poate vantul, caci azi, la 24 de grade am vazut si prima caciula de lana pe un...

Episodul 12: Viata noastra – intre deconectare si reconectare

Ei, iar lipsa asta a mea s-a resimtit la copii. Mai ales la Fip. I s-a golit cupa emotionala, iar eu n-am fost disponibila sa i-o umplu la loc. Timpul pe care l-am petrecut zilnic n-a fost suficient. Am decis ca e momentul sa iau masuri. Ii era greu, se controla greu, se infuria rapid din orice. Era ca o bomba fara ceas.

Teatru magnetic pentru copii și un concurs

De bine ce ziceam că n-am luat jucării după noi în vacanța asta, până la urmă, copiii mei tot au primit ceva. Și pentru că nu v-am mai scris demult despre jucării interesante, e o ocazie bună să o fac acum.

Ema trece acum printr-o perioadă în care una-două, organizează spectacole. Îl ia pe frati-su de mână și încep organizarea. Amenajează scena, trag lumini, aranjează locurile spectatorilor, aduc farfurii cu gustări și pahare cu băuturi. Apoi se apucă să exerseze, să pregătească ei spectacolul. Sau, cum zice Fip, ”pestacolul”.

Pe scurt, asta înseamnă că ea face ceva, iar el imită tot ce face ea.

Putem să fim invitați la un concert de muzică, și atunci își cară din birou instrumentele, le expun pe jos în living, unde e și scena, și cântă la ele. Sau poate că vizionăm un spectacol de dans.

Dar, cel mai des, urmărim teatru de păpuși. Mai precis, Masha și Ursul, așa cum au văzut ei la Sala Palatului, acum un an, când au fost. Ema își manevrează păpușa de pe lumea cealaltă… ăăăă… pardon, pe Masha, care arată așa:

… iar Fip are un tigru, care e ursul.

Se ascund după canapea și le auzim doar vocile și hlizeala. Și pe Fip, că el vrea să fie parte din decor.

La un moment dat, le făcuse V chiar și o scenă, frumoasă, de lemn, pe semicerc, de montat în colț. Dar avem nevoie de o casă mai mare pentru asta, așa că am dus-o la grădiniță. Momentan, ne descurcăm cu scenele improvizate.

Ei, și pe fondul ăsta, de viitori artiști, vă puteți imagina cum a fost când au primit într-un pachețel special pentru ei un teatru magnetic, de la Naturici. Teatrul ăsta include scena, decorul și personajele, pe care le poți mișca pe scenă cu ajutorul unor bețe care au un magnet în capăt. Așa că au început poveștile.

teatru magnetic scufița roșie

Au pornit de la Scufița Roșie și au ajuns la cu totul și cu totul altceva, la fetițe care pleacă pe lună cu racheta, la bunicuțe care le scot la cofetărie și la lupi furioși, care se transformă în câini blânzi. Din păcate, nu am decât ciotul ăsta de filmuleț, pe care l-am făcut imediat ce au deschis pachetul.

Între timp a învățat și Fip să mânuiască bețele și se descurcă amândoi mult mai bine. Îi mai las să exerseze nițel, apoi o să filmăm o poveste cap coadă și o să o transformăm în film, pe care îl vom proiecta apoi pe perete. Cu generic și tot ce trebuie.

Un alt joc pe care l-au primit în același pachet e un set cu piese magnetice cu cifre pe ele. Acasă, la țară unde stăm noi, Ema își ține cu mare mândrie un caiet de matematică pe birou. Acolo a făcut ea matematică împreună cu ta-su. A învățat-o cum se fac adunările și cum se redau ele grafic. Are pagini întregi cu adunări până la 10, scrise cu marker negru pe caietul cu pătrățele.

Când se împrietenește ea bine cu cineva, nu uită să menționeze că ea știe și matematică, ba chiar are un caiet de matematică, așa cum au copiii la școală. În caietul ăla a învățat ea matematicA. Adică nu matematică, așa pur și simplu. Ci matematica, pe toată. I-au sclipit ochii atunci când a văzut a doua surpriză.

Am împărțit tăblița în două, pentru că ”Filip nu știe el matematica, așa ca mine. El doar înșiră piesele și mă încurcă”. Ea făcea calcule sus, iar el punea piesele jos. La 8+7 s-a încurcat. A zis că-i prea greu, că n-are suficiente degete și că oricum sunt mari cifrele și uită ce adună cu ce. Poate când o să fie la grupa mare.

Jocul îl găsiți tot pe site la Naturici, mai precis aici.

Și acum vine partea care vă interesează pe voi. Avem un concurs, cu două premii drăguțe.

Pe cel mai mic o să-l știți. Pe celălalt trebuie să-l ghiciți (iată că v-am dat și un indiciu 😉 ) Concursul îl găsiți la mine pe grup (click pe poza de mai jos). Dați join, dacă nu sunteți deja acolo. Și după ce ați răspuns, dați și tag cuiva care ar putea fi interesat de premiu (eventual și add, dacă nu e. Iar dacă nu-i place grupul, poate ieși apoi).

 

Succes!

Cum arata corpul nostru – Carti utile

– Uite, Ema, ți-am gasit brățara asta cu un fluturaș.
– Nu e fluturaș, mami. Sunt niște plămâni colorați.

Pentru că da, fluturașul seamănă cu doi plămâni. Piatra aia de pe jos seamănă cu un stomac. Furtunul cu care udăm iarba e ca un intestin subțire.

De multe ori am senzația că știe mai multă anatomie decât știu eu. Plus că dacă ne trezești pe amândouă în creierii nopții să ne întrebi ce-i aia o mitocondrie, eu o să zic ceva de dulce și o să mă culc la loc. Dar ea cred că o să știe să explice ce e o mitocondrie și ce face ea.

Îi place. Îi place mult să știe cum funcționăm. Cum facem să respirăm, de ce ne bate inima, cu ce ne ajută să avem un creier, cum se face că ne mișcăm picioarele și mâinile, de ce ne doare câteodată capul sau burta, de ce ne crește părul, ce se întâmplă atunci când mâncăm ceva prea dulce, care sunt diferențele dintre un băiat și o fată, ce e o vulvă, ce e un penis?

Incursiunea noastră în corpul uman a început când eram eu însărcinată și vorbeam despre cum crește Fip la mine în burtă. Îi povesteam atunci că el e în uter, care e ca un balon plin cu lichid. Că primește mâncare prin cordonul ombilical, care e legat de placentă. Că pe măsură ce crește bebelușul, crește și balonul în care e el și împinge toate organele în sus. ”Ce organe?” ”Păi uite astea de aici…” și discutam despre ele.

Am luat apoi cărți, am căutat filmulețe educative despre organe, ca să le vadă cât de cât în realitate cum arată ele. Ne-am uitat la ecografii 4D cu bebeluși, la filmulețe despre concepție și evoluția fătului. Am căutat filmulețe despre sistemul digestiv, apoi respirator. Am căutat amândoua informații atunci când simțeam că mă depășește o întrebare (pentru că au fost destule astfel de întrebări).

De la anatomie a fost foarte ușor să trecem la discuții despre o alimentație corectă. Pentru că a ajuns deja la vârsta la care nu mai merge să o duc cu preșul atunci când vede o ciocolată sau o pungă de pufuleți, discutăm despre nocivitatea unor ingrediente, despre combinații alimentare, despre ce și cum mâncăm. La capitolul dulciuri am vorbit despre carii, despre glicemie, despre pancreas și insulină, despre dependență și ce-o mai fi de zis.

Dacă funcționează, mă întrebați? Da. A fost într-o zi în vizită la o prietenă, unde a primit niște bomboane. Primul lucru, a întrebat-o pe mama prietenei:

– Auzi, astea au zahăr?

– Da…

– Mult?

– Cred că da.

– Atunci iau doar una, pentru că nu-s sănătoase.

Pam-pam… Vă zic sincer, de bucurie mi-a săltat inima din piept. Da, mai mâncăm o înghețată în oraș și da, poate o dată pe săptămână primește un ou kinder, dar m-a bucurat mult să văd că n-am greșit să o las să ia deciziile în deplină cunoștință de cauză.

Iar la capitolul ăsta, de studiu, tare mult ne-a ajutat o carte despre corpul uman de la editura Usborne. Îi zice ”Look Inside Your Body” și e o carte cu multe informații care i-au captat atenția Emei. Are ferestre mici care se deschid, ceea ce e mare-mare atracție la noi. E foarte prietenoasă cu copiii, e tare distractivă și reda informația în joacă. E frumos desenată și frumos colorată. Unde mai pui și că e făcută din carton gros, deci e mânuită și de Fip și rezistă stoic. De găsit o găsiți pe pagină la Citim cu drag și văd că e chiar la reducere acum.

9781409549475

Cam așa e la noi, cu anatomia fiind una din pasiunile Emei. Ai voștri ce pasiuni au?