Culoarea toamnei mele – Muștarul

Era o vreme când îmi plăcea galbenul. Nu a fost nicio vreme când să-mi placă portocaliul. Galbenul a încetat să-mi mai placă atunci când mi-am dat seama că oricâte lucruri galbene aș fi încercat să port, ceva mă făcea să nu mă simt în largul meu. Prea era țipător pentru gustul meu. Și prea… nesofisticat așa… nu știu cum să zic. Cu portocaliul n-am avut nicio relație mai departe de ”Ce pată frumoasă de culoare adaugă morcovul ăsta în supă” sau ”dă-mi și mie, te rog, markerul ăla portocaliu, ca să subliniez o idee în carte”. Bine, mint. Mai am și o bluză portocalie, pe care mă tot codesc să o dau, pentru că îmi place modelul, dar nu-mi place culoarea, așa că nici n-o dau, nici n-o țin. Și mi-a plăcut mult portocaliul în păr. Asta da.

Ei, în schimb, muștarul e din alt film. Vai, ce culoare frumoasă. Cald, ca galbenul, dar nu țipător. Sofisticat și delicat, o pată de culoare, dar nu ca un morcov în supă. Cam cum e diferența dintre un verde închis sau un kaki și un verde praz. Pe unul l-aș purta. Pe celălalt l-aș pune într-o pătură de picnic sau ceva. Astea-s gusturile mele și știți vorba aia. De gustibus non disputandum. Doar prezentandum pe blog.

În fiecare toamnă am avut un pic de muștar în suflet. Cel puțin în ultimii ani. E așa, parcă potrivit cu ce-i în jur. Cu frunze și iarbă veștejită și cu niște raze blânde de soare mieros de sfârșit de octombrie.

Ce fel de haine muștar putem cumpăra?

Pentru că e așa calm și cald și blând și sofisticat, în ciuda faptului că e o culoare destul de puternică, pentru că nu ți se strepezesc dinții când te uiți la el, poți alege culoarea asta la orice piesă vestimentară. Și nu va fi greu de asortat. Eu am pantaloni muștar și o fustă creion muștar, pulover muștar, cămașă muștar și o rochiță muștar din vâscoză. Am și teniși muștar și o geantă cu albastru și muștar. Fular muștar și eșarfă muștar. Am văzut paltoane frumoase muștar și jachete. Practic, orice poate fi muștar. Chiar și o rochie de seară.

   Nu-s galbeni, e filtrul

Vă promit că nu-i portocalie cum a ieșit în poza asta

Cum asortăm culoarea muștar?

Cea mai cea combinație, din punctul meu de vedere, e combinația de muștar cu bleumarin și alb. Norocul a dat peste mine atunci când am găsit un sacou supradimensionat la un preț mic, mic de tot, la unul din magazinele mele preferate: Miniprix (au acolo și haine pentru bărbați și haine pentru copii, inclusiv încălțăminte și, mai nou, am văzut și decorațiuni de casă și grădină). Dar să revenim la sacoul meu preferat, care e fix cu bleumarin, alb și muștar, ecosez, o croială super comodă și mai e și călduros.

Arată bine și cu albastru deschis sau cu turcoaz închis. Chiar și cu turcoaz deschis, dacă-i mai vară, sau un turcoaz mai prăfuit.

Apoi, îmi place mult asortată la un maro frumos, sau la un camel. Sau la un brun-roșcat

Cu verde arată iar tare bine. Că doar în natură îl găsim mult lângă verde.

Și-acum, să înșir restul de culori cu care se potrivește: toate. Glumesc și nu prea. Dar, cu puțină imaginație, muștarul o să-ți permită să-l potrivești în aproape orice combinație. Parol:

Eu sunt acum dotată și, cumva din culoare accent a garderobei mele ce fu la un moment dat capsulă, muștarul a devenit culoare principală. Aveau și copiii, când erau mici. Între timp nu mai merge fără acordul lor, așa că fiecare-i cu culoarea lui. Dar le mai strecor și lor câte un muștar ceva. Mic de tot, să fie. :))

Voi ce culoare iubiți din tot sufletul?

PS: Pozele care nu-s cu mine (adică ultimele 5 din articol) sunt luate din google images, după un search simplu. Le găsiți acolo pe toate.
Garderoba capsulă – Cum ți-o creezi?

Garderoba capsulă – Cum ți-o creezi?

Cu alte cuvinte, e un soi de articol despre cum să-ți compui o garderobă capsulă. Ideea cu garderoba asta e să ai câteva piese esențiale, care să nu-ți lipsească niciodată din garderobă. Iar ce mai iei pe lângă ele, să le tot schimbi, în funcție de modă, nevoi, dorințe, plăceri.

Ce se mai poartă în toamna anului 2018

Vine toamna, bine-mi pare! E momentul să dau iama în dulap și să văd ce-mi mai place și ce nu, ce rămâne și ce pleacă, pe principiul garderobei mele capsulă, căreia i-am atașat ideea de ”îmi place în sezonul ăsta și-mi iau, iar la anul n-o să-mi pară rău dacă dispare”. Știți, v-am mai zis de asta. Garderoba mea cu piese de rezistență care se combină ușor între ele, sunt de calitate, deci mai scumpe și le păstrez ani mai mulți la rând, căreia îi adaug în fiecare sezon câteva piese mortale (care arată bine și despre care știu sigur că n-au viață lungă, pentru că peste un an sau doi n-o să se mai poarte).

Dacă mă urmăriți pe facebook sau pe instagram, poate că ați observat că sunt mare fan Miniprix, de unde îmi cumpăr haine la prețuri extrem de decente. Chiar și V. merge câteodată cu mine și-și caută haine sau, cel mai des, încălțări.

Și, înainte să calc în Miniprix fac un mic studiu de caz, ca să mă gândesc ce vreau. Avantajul e că acolo sunt extrem de multe haine. Dezavantajul e că acolo sunt extrem de multe haine. Așa că trebuie să știu exact ce vreau. Mi-am făcut și anul ăsta cercetarea și am aflat ce  se mai poartă. Și vă spun și vouă, ca să știți, că poate vă întreabă cineva și să nu vă faceți de râs.

Rozul

E în mare trend rozul toamna asta. Și costumațiile întregi roze, ca bomboanele de primăvară. Ușor contraintuitiv, mai ales că am observat că nici nu prea sunt combinate cu culori mai de toamnă. Adică, un roz cu maro aș înțelege ca echipament de toamnă. Dar roz peste tot îmi e mai greu să vizualizez într-o zi mohorâtă de toamnă. De fapt, poate că asta e și ideea. Să transformăm zilele mohorâte de toamnă în bomboane fondante dulci.

image

Textilele ecosez

Iubirea mea, hainele ecosez, sau în carouri, ca de la școala de fete, vorba maică-mii. Haine din alea cumințele, pe care le asortezi la ceva îndrăzneț tare. Un ruj exagerat de roșu, un tatuaj mare. Chestii din astea. Îmi plac mult fustele plisate și paltoanele morocănoase, bej cu maro, toate ecosez. Îmi plac și vestele și sacourile

image

Argintiul

Văd că rămâne în trend și anul ăsta. Anul trecut l-am evitat cu grație, pentru că e prea mult pentru mine. Jachete lucitoare ca panourile metalice, acum văd și paltoane, genți, ce vreți voi. Argintiu cromat cuminte, sau cu reflexii curcubeu, fiecare după gustul propriu. Poate niște bocanci confortabili ar merge. Încă nu m-am decis.

image

image

Ciorapii colorați

N-am eu picioare de ciorapi colorați (sunt prea groase după gustul meu, ca să atrag atenția către ele), dar niște ciorapi muștar la un sarafan ecosez și niște ghete militare maro, ar arăta fantastic. O să mă rezum la dresuri verde închis sau bleumarin, care să meargă bine la cardiganul meu cuminte, verde, de lână merinos.

image

Imprimeurile animale

Încă se poartă imprimeurile animale și în toamnă. Nu-mi displac, doar că e foarte ușor de trecut linia între ”la modă” și ”vulgar”. Din fericire, din ce am văzut eu prin prezentările de modă, nu se poartă vulgarul. Minunat!

image

Sursă foto: Elle

Garderoba capsulă – Cum ți-o creezi?

Garderoba capsulă – Cum ți-o creezi?

Cu alte cuvinte, e un soi de articol despre cum să-ți compui o garderobă capsulă. Ideea cu garderoba asta e să ai câteva piese esențiale, care să nu-ți lipsească niciodată din garderobă. Iar ce mai iei pe lângă ele, să le tot schimbi, în funcție de modă, nevoi, dorințe, plăceri.

Blanche de pe Pinterest

Pierdeam într-o seară vremea pe Pinterest, când am dat de poza asta:


Și ceva în mine s-a mișcat. Nu știu dacă de la Paris și de la dorul de ducă pe care îl am de ceva vreme, nu știu dacă de la nerăbdarea de a mai călători prin locuri așa frumoase, sau dacă de la nerăbdarea de a primi primăvara în viața noastră mai repede, nu știu dacă nu cumva pur și simplu de la haine, dar ceva în mine s-a mișcat.

Când ceva în mine se mișcă, îmi place să mă uit în interior, să văd ce-i acolo care se mișcă? Ce s-a mișcat în mine când am văzut poza asta. Am închis ochii, am inspirat de multe ori și am lăsat mintea să alerge liberă. Am simțit întâi căldura razelor de soare. Apoi m-am văzut pe mine. Pe vremea când aveam 5 kg mai puțin, când nu aveam fire de păr albe și nicio grijă pe lumea asta. Pe vremea când criteriile de selecție a hainelor nu erau ”să pot să le arunc repede pe mine dimineața înainte să fugim pe ușă”. Pe vremea când aveam cum să fac un duș în tihnă dimineața, când nu ieșeam din casă nemachiată și când hainele de pe mine efectiv spuneau o poveste… Nu erau haine, erau costume de povești.

 

Urmărește-mă pe Pinterest

Dimineața, când îmi alegeam hainele, îmi spuneam în minte o poveste, inventam un personaj și îmi trăgeam haine pe mine care să se potrivească personajului. Așa că azi arătam ca o adolescentă picată din 1970 toamna, mâine parcă mă pregăteam să sărbătoresc revelionul anului 1932, poimâine eram scoasă dintr-o poveste cu nomazi, răspoimâine eram o stewardesă între două zboruri. Personajele aveau un nume, o personalitate proprie, erau un rol.

M-aș fi îmbrăcat ca doamna din poză, dar aș fi adăugat o beretă crem și un ceas auriu micuț la mână și mi-aș fi spus ”Blanche”. O doamnă hotărâtă și conștientă de sine, care poate spune lucrurilor pe nume atunci când e nevoie, fiind delicată și blândă în același timp. Doamna are un soț, cu care călătorește foarte mult (observați laitmotivul călătoriei, da? Simt că mă sufoc dacă nu plec pe undeva curând) și doi copii de 7 și 10 ani, cărora le plac: cititul, avioanele și echitația.

 

Blanche este foarte cumpătată. Nu îi place înghesuiala și o obosește agitația. E și foarte organizată. De exemplu, ca să rămânem la ideea de haine, că doar de la ea am pornit, are câteva outfituri aranjate într-un dulap, un număr echilibrat de farduri, creme și alte cosmetice și un stil destul de relaxat, în general. Casa ei e foarte frumoasă, ceea ce oglindește foarte bine meseria lui Blanche. Blanche este arhitect, dar, în ultimii ani și-a canalizat energia către design-ul interior. L-a cunoscut pe soțul său la o expoziție de mobilă de designer și amândoi au simțit imediat că lucrurile se leagă. S-au căsătorit repede după ce s-au cunoscut, iar familia lor a crescut la fel de repede, când s-au născut băieții lor, la un interval de 3 ani

Dar Blanche n-a fost așa întotdeauna. A lucrat mult cu sine însăși, ba chiar și acum face terapie în fiecare marți, de la ora 10.00. Se trezește, ia micul dejun împreună cu familia ei, apoi duce băieții la școală și pe ea însăși la ședința săptămânală. A plâns mult în terapie, a și râs, a vorbit, a tremurat, a fost vulnerabilă, dar și închisă, a fost nemulțumită și a vrut să renunțe, a luptat cu ea și a mers în continuare. Și a evoluat. Și a crescut. Și încă mai are de crescut. Sfârșit.

Hainele voastre au povești? Voi sunteți vreodată personaje? Vă permiteți să intrați într-un rol? Cum e rolul vostru?

Garderoba capsulă – Cum ți-o creezi?

Garderoba capsulă – Cum ți-o creezi?

Cu alte cuvinte, e un soi de articol despre cum să-ți compui o garderobă capsulă. Ideea cu garderoba asta e să ai câteva piese esențiale, care să nu-ți lipsească niciodată din garderobă. Iar ce mai iei pe lângă ele, să le tot schimbi, în funcție de modă, nevoi, dorințe, plăceri.

Organizarea dulapului și dezvoltare personală – De-clutter

Organizarea dulapului și dezvoltare personală – De-clutter

Nu mi-am dat seama de la început cât de mult îmi afectează viața de zi cu zi un dulap plin cu lucruri care nu îmi trebuie sau pe care nu mai știu că le am. Mi se părea normal să fie așa, doar asta văzusem și acasă și în jur. Doar că, la un moment dat (nici nu mai știu care), am conștientizat că nu e normal. Și că nu mi-e bine așa.

Garderoba capsulă – Cum ți-o creezi?

garderoba capsula

De când tot vorbesc despre cum fac eu de-clutter peste tot, mai ales în dulap (dacă ar fi după mine, aș trăi într-o casă goală, dar sunt departe de asta), lumea mă tot întreabă. Cum reușesc să am atât de puține haine (și-s prea multe încă, tot așa, dacă mă întrebați pe mine) și să funcționez cu ele. E simplu. În principiu, garderoba mea e destul de gândită. Și vă zic și vouă, ca să știți, că poate vă ajută, cum mi-am compus eu garderoba.

Cu alte cuvinte, e un soi de articol despre cum să-ți compui o garderobă capsulă. Ideea cu garderoba asta e să ai câteva piese esențiale, care să nu-ți lipsească niciodată din garderobă. Iar ce mai iei pe lângă ele, să le tot schimbi, în funcție de modă, nevoi, dorințe, plăceri.

Ocazii la care port hainele

În primul rând a trebuit să știu când și unde merg eu, ca să știu cum trebuie să fiu îmbrăcată. Cum lucrurile astea se mai schimbă în viața noastră, poate e util să le tot verificăm din când în când. Așa. Deci, am ajuns la concluzia că am nevoie de haine pentru:

  • mers la birou (extrem de casual, dar nu vreau să vin chiar în pijama)
  • la joacă de copii
  • la întâlniri cu clienți
  • la întâlniri cu clienți mai pretențioși
  • când vorbesc în public
  • la ieșiri de relaxare

Odată ce mi-am format o idee despre cam ce fel de lucruri am nevoie, am trecut la nivelul următor.

 

Ce îți place/ce nu-ți place

Apoi gândește-te ce îți place să porți și ce nu-ți place (să porți), ca să ai o idee de la ce să pornești. Eu am decis că:

Îmi plac: 

  • eșarfele
  • hainele negre
  • hainele simple
  • hainele confortabile
  • culorile reci
  • bluzele pe gât

Nu îmi plac:

  • hainele care se calcă (greu)
  • hainele banale
  • bluzele decoltate
  • puloverele foarte groase
  • fustele scurte
  • culorile calde

Culoarea de bază

Atunci când îți reorganizezi garderoba, trebuie să pornești de la o culoare de bază. De fapt, nu ”trebuie”. Ci, e cel mai simplu așa. Și, dacă tot vorbim de simplu, simplu e să alegem o culoare neutră, închisă. Negru, bleumarin sau maro. Eu am ales negru, pentru că, după cum am concluzionat și mai sus, îmi plac mult hainele negre.

Haine esențiale

Hainele de care nu trebuie și nu poți să te lipsești, e bine să fie alese în culori neutre. Care sunt culorile neutre? Alb, negru, maro/bej, gri, albastru.
Am constatat că am nevoie de:

Blugi – am ales blugi skinny, drepți, evazați și boyfriend, toți bleumarin sau negri
Pantaloni serioși – skinny sau mai confortabili ca și croială, cu buzunare, negri și gri
Fuste – am ales fustele midi, drepte, neagră și camel/bej
Tricouri cu mânecă scurtă – gri, negru, alb
Tricouri cu mânecă lungă – negru
Cămăși: albă și neagră
Jerseuri: negru, bej, gri, bleumarin (rotunjite la gât sau pe gât)
Cardigane: negru, maro, gri și bleumarin
Sacouri: negru și gri
Rochițe: neagră

 

Accente de culoare

În principiu, dacă vrei să ai mai puține haine, alege o singură culoare de accent. Eu am ales două și acum vine și a treia din urmă.

Am adăugat hainelor de mai sus niște pantaloni vișinii, o cămașă cu vișiniu, un jerseu și un cardigan vișinii. De asemeni, am adăugat două rochițe verzi, două cămăși cu imprimeu și verde, un cardigan și un fular.

A treia culoare, care vine din urmă, e muștar. Am un jerseu și aș mai vrea un tricou cu mânecă lungă.

Accente prin imprimeuri

La tot ce e mai sus, care pare puțin plictisitor, am adăugat niște imprimeuri, respectând culorile. Două bluze cu mânecă lungă și dungi (una albă cu dungi verzi și cealaltă albă cu dungi bleumarin), cămășile cu verde, de care ziceam, care sunt cu carouri, două rochițe cu modele geometrice și încă alte lucruri, pe care o să le tot înlocuiesc odată cu moda.

Accentele de culoare și imprimeurile vin și pleacă. De-asta în hainele de bază am investit ceva mai mult, iar în celelalte mai puțin. De exemplu, vreau un sacou roz prăfuit. N-o să-l includ în garderoba de bază, pentru că nu e o culoare care să fie nemuritoare. E doar la modă. Asta nu înseamnă că n-o să-l cumpăr, ci că n-o să-mi iau unul foarte scump, cum e, de exemplu, cel negru. La acesta, galben, mă mai gândesc. Pentru că, spre deosebire de rozul prăfuit, galben-muștarul ăsta mi se pare să aibă viață ceva mai lungă și să fie un pic mai potrivit în garderoba mea per total. Cam așa gândesc eu atunci când fac cumpărături.

Cam asta e, pe scurt. Sper să vă fie de folos, un punct de plecare. Eu încă mai am de scos din dulap până să ajung la strict această garderobă capsulă. Dar am avut câteva haine (preponderent cămăși), pe care le iubesc mult, chiar dacă au multe imprimeuri.

Garderoba capsula

Ce mâncăm inainte și după antrenamentul la sală

Azi vă propun un articol care iese din zona mea de expertiză, așa că nu l-am scris eu, ci un domn care cu asta se ocupă. Mihai o să vă povestească astăzi despre ce anume e bine să mâncăm înainte și după exercițiile de la sală, ca să beneficiem cel mai mult de pe urma antrenamentului nostru. 

Experiența noastră cu detectorul de gaz – nu foarte fericită

De când am copiii sunt (mult) mai atentă la siguranța noastră. Lucruri pe care înainte nu le observam, acum nu doar că îmi trec prin minte, dar le și gândesc până la cel mai mic detaliu.

6 metode simple prin care poți convinge copilul să se spele pe dinți

Acum aproape un an mă interesam de periuțe de dinți electrice pentru mine. Aveam una, dar aflasem dintr-o discuție din comunitatea mea de pe facebook despre periuțele Sonicare și mă gândeam că ar fi o achiziție bună. Între timp nu am cumpărat-o, deși încă mi-o doresc,...

Căderea părului la femei

Dar au fost vremuri când nu mai aveam foarte mult păr, sau, cel puțin, nu pe cap. Aveam foarte mult păr pe jos, pe așternuturi, pe haine. Soluția miraculoasă în cazul meu, în situațiile respective, a fost să-mi echilibrez alimentația și să-mi gestionez mai bine stresul. 

Ceasurile bărbătești – Cum alegi ceasul potrivit?

V și-a ales întotdeauna el singur ceasurile și nu i-am făcut niciodată unul cadou. Dar am urmărit mereu subiectul și vreau să vă împărtășesc câteva idei dacă vreți vreodată să faceți cadou un ceas vreunui bărbat din viața voastră. 

Cocktailuri pentru mame

Ei, după toată introducerea asta, o să vă las mai jos câteva idei de cocktailuri care-mi plac mie. Să le ordonăm în funcție de momentul zilei în care sunt potrivite. La mic dejun poate că ar trebui să vă forțați puțin să beți alcool, dar mama m-a învățat că dacă vrei, poți. Nu cred că se aplică mereu, totuși…

Cum să trăiești în casă cu un câine hiperenergic… fără să o iei razna

... eu nu știu cum, așa că poate mă învățați voi. Avem un câine care face cât trei. E adevărat că e încă pui, dar parcă am mai văzut și alți pui la viața mea (și am și avut alți pui), dar altul ca el nu am cunoscut. E într-o fugă și o nebunie continue, sare permanent,...

Ce întrebări sunt ilegale la un interviu de angajare?

Atunci când intervievatorul pune astfel de întrebări la un interviu de angajare, e important să identifici în primul rând intenția din spatele întrebării.

Vara și curtea pentru familiile cu copii

Deși pare de necrezut, având în vedere că zilele trecute a nins, în curând o să vină vara. Noi nu avem o curte prea mare, dar chiar așa micuță cum e, vreau să o pregătim pentru copii. Să fie amuzantă și antrenantă și interesantă. Îmi amintesc de curtea bunicii de la...

Din nou despre uleiul de cocos, iubirea vieții mele

Aveți ulei de cocos în casă? Nu știu voi, dar eu am sigur. Am un borcan în bucătărie, pe care îl folosesc pentru gătit. Mai am un borcan în baie, pe care îl folosesc pentru ce ziceam aici (punctele 1-5) și unul în noptieră, pentru punctul 6 al articolului anterior :)...

Organizarea dulapului și dezvoltare personală – De-clutter

Organizarea dulapului și dezvoltare personală – De-clutter

Când eram eu copil, multe lucruri se întâmplau ritualic. Sâmbătă dimineața, în fiecare sâmbătă, se făcea curățenia săptămânală. Vineri seara mama gătea. Duminică la prânz mâncam grătar cu salată. Înainte de Paște și de Crăciun se făcea curățenie generală. Iar când se schimbau anotimpurile, începea agitația.

Trei oameni cu multe posesiuni fizice vestimentare (și nu numai), ca să zic așa, într-un apartament cu două camere, dă cu virgulă. N-aveam loc în dulapuri de absolut toate hainele pe care le aveam. Așa că, în primăvară și în toamnă, se făcea Marea Schimbare. Mama scotea tot de prin toate dulapurile și băga tot tot-ul ăsta în saci, care intrau în debara, în locul sacilor cu cealaltă jumătate de tot. Practic, atunci când venea TIMPUL din calendar, după fix două săptămâni în care vremea părea să se fi schimbat, ne apucam de treabă.

La final de vară, băgam în sacii din debara toate hainele subțiri, toate tricourile, costumele de baie, eșarfele, rochițele, absolut tot. Și scoteam de acolo haine groase, de toamnă și de iarnă. Iar la final de iarnă, făceam invers. Înțelegeți, dară, că era musai să avem haine separate de vară și de iarnă. Și că dacă voiam să port iarna un tricou, n-aveam decât să mai aștept câteva luni, până la vară.

N-am înțeles niciodată asta. Adică, de fapt, am înțeles-o. Nu era loc pentru toate. Dar n-am fost de acord. De ce să am haine de vară și haine de iarnă? De ce nu pot adapta ceva ce port vara, ca să meargă și iarna? Nu trebuie și pot.

Când m-am mutat la casa mea, am venit cu muntele de haine după mine. După chipul și asemănarea mamei, strângeam toate hainele și nu dădeam nimic. Poate îmi mai place, poate îmi mai vine. Umpleam dulapurile cu ele, uitam că le am, îmi luam altele la fel. Mă plângeam mereu că nu am cu ce să mă îmbrac, dar, de fapt, cădea dulapul pe mine. Și nu era nimic exagerat. Chiar simțeam că n-am cu ce să mă îmbrac. E clar și studiile arată, că a avea prea multe opțiuni te copleșește în asemenea măsură, încât te blochezi și nu mai poți alege nimic.

Ce a însemnat pentru mine dulapul care pica pe mine

 

Nu mi-am dat seama de la început cât de mult îmi afectează viața de zi cu zi un dulap plin cu lucruri care nu îmi trebuie sau pe care nu mai știu că le am. Mi se părea normal să fie așa, doar asta văzusem și acasă și în jur. Doar că, la un moment dat (nici nu mai știu care), am conștientizat că nu e normal. Și că nu mi-e bine așa.

Pierdere de vreme

de-clutter

În fiecare dimineață pierdeam vreme alegând dintre teancurile de haine. Nu-mi plăcea nimic, pentru că nu mai alegeam rațional. Știu, pare o frivolitate, dar nu e. Să-ți începi ziua astfel, enervându-te că nu-ți place nimic, copleșită de varietatea de opțiuni, te setează pentru o zi întreagă cu aceeași energie.

Pierdere de energie

Consumam o bună parte din energia mea de fiecare dimineață, încercând să aleg dintre ele. Cred că v-ați prins că nu-mi place să fac alegeri. De fapt, studiile arată că multor persoane le displace să facă alegeri. Nu-s singura.

Mă îmbrăcam urât

Fiindcă nu reușeam să-mi limpezesc mintea suficient, ca să iau niște decizii bune, ajungeam să mă îmbrac urât. Și să ies din casă așa. Apoi intram într-un magazin, unde îmi luam alte haine, ca să mă simt mai bine. Haine pe care, ulterior, le pierdeam în mormanul de lucruri. Și tot așa înainte.

Oboseală psihică

Nu doar dimineața, dar și la schimbarea asta de anotimpuri, de care ziceam mai sus. De fapt, de când eram mică, îmi doream să nu mai fie nevoie să rotesc așa hainele. Să știu că dacă în iulie dă zăpada, am cu ce mă îmbrăca. Sau că dacă în ianuarie se fac 30 de grade, am un tricou să-l pun pe mine. Doar că asta însemna pentru mine să am o casă mare cu un dressing imens. Nu mă gândeam că aș putea să am mai puține haine, de exemplu :))

Pas cu pas am conștientizat că nu îmi e ok așa și că nu pot să funcționez așa

Cel mai important a fost, însă, să conștientizez că nici nu trebuie să funcționez așa. Că doar pentru că asta am văzut în jurul meu și că pare că ”așa se face”, nu înseamnă nimic. Că am acum puterea să fac așa cum îmi doresc eu. Știu, pare banal, la fel cum a părut banal să rup frunzele de salată mici de tot, nu mari cum făcea mama și zicea că așa trebuie. Atunci, deși poate o să râdeți, a fost cred că primul meu pas real în asumarea unei autonomii, separarea din relația simbiotică, toxică deja la vârsta asta, de familie. Amărâtele alea de frunze de salată. Și, ulterior, dulapul.

Hainele sunt o extensie a noastră

Procesul de de-clutter (adică de donat saci întregi de haine) nu l-am făcut de pe o zi pe alta, ci a durat niște ani. Niște ani în care am învățat mai multe despre mine, să mă ascult, să mă privesc cu adevărat și să mă accept. Deja nu mai e vorba doar de de-clutter aici, ci de dezvoltarea mea personală. Hainele sunt mai mult decât niște bucăți de material, pe care le tragem pe noi.

Cum am început eu de-clutter-ul

Hainele au devenit o extensie a noastră. Sunt masca pe care o punem pe noi, ca să ne arătăm într-un anume fel. Sunt instrumente de a ne simți bine cu noi înșine. Sunt o formă de terapie. Sunt amulete. Sunt amintiri. Creează sau strică relații. Creează sau distrug oportunități. Să-ți dai hainele e ca și cum ți-ai da o parte din viață.

 

Dar, să ne păstrăm pragmatismul

Am zis bine. E ”ca și cum”. Atât și nimic mai mult. Ne atașăm prea tare de haine, pentru că n-avem încredere în noi. Pentru că hainele ne ascund și pentru că hainele arată doar ce vrem din noi. Pentru că hainele sunt o mască și ne ajută să ne placem cât de cât atunci când ne uităm în oglindă. Ce-ar fi dacă n-ar trebui să ne ascundem? Cum ar fi?

Ar fi super. Și asta ar însemna să privim hainele cu pragmatism. Hainele sunt niște obiecte din material textil, care să ne placă și în care să ne simțim bine. Odată ce am ajuns la conștientizarea asta, parcă mi s-au deschis cerurile.

De ce haine am scăpat eu și, probabil, trebuie să scapi și tu?

Înainte greșeam și scăpam doar de hainele care nu-mi mai veneau sau care nu-mi mai plăceau. De fapt, erau mult mai multe haine de care trebuia să scap. Și de care ar trebui să scapi și tu, probabil. Cum ar fi:

Haine care nu te fac să te simți în largul tău

Pentru mine e foarte important să mă simt în largul meu în hainele pe care le port. Să transmită ceea ce simt în ziua respectivă și în momentul respectiv. Și avem în dulap haine primite, sau cumpărate după ce ne-am lăsat influențate de alte persoane sau situații, dar care nu ne reprezintă sau în care nu ne simțim bine. La revedere!

Haine care nu îți mai vin

Dacă îți sunt prea mici, nu mai aștepta să slăbești, dacă le ții de nu știu câte luni sau ani și le păstrezi de pomană. Dacă îți sunt mari, felicitări că ai reușit să slăbești și acum dă-le cuiva care le poate purta la adevărata lor valoare

Haine care încă mai au etichetele pe ele, deși le-ai cumpărat acum mult timp

Dacă nu aștepți un moment concret din viață ca să le porți (de exemplu, dacă le-ai cumpărat pentru o anumită nuntă, sau pentru jobul pe care urmează să-l începi peste două luni) și doar le ții acolo pentru că îți pare rău să fi dat banii de pomană pe ele, gândește-te că ori că le ții și nu le porți, ori că le dai, asta tot nu înseamnă că o să-și scoată banii. Iar dacă le mai și vinzi, măcar îți recuperezi o parte din investiție.

Haine uzate

Le-ai purtat până s-au stricat. Mulțumește-le că ți-au fost alături atât de mult timp și ia-ți la revedere de la ele.

Multe haine de casă

Aici nu știu dacă e și cazul tău, dar cazul meu a fost. Pentru că am lucrat mult timp de acasă și pentru că am stat mult acasă cu copiii, mi-am dat seama că aveam exagerat de multe haine de casă. Ducă-se dintre ele, chiar dacă erau bune și ar mai fi putut fi purtate. Doar că întrețineau haosul și aglomerația de la mine din dulap. Not OK. Dacă și tu ai disporporționat de multe haine de casă, gândește-te dacă ai, într-adevăr, nevoie de toate.

Haine care nu îți plac

Ok, pot să-ți vină strună și să se potrivească pe stilul tău și să fie și noi, dar să nu le porți pentru că, efectiv, nu-ți plac. La ce le mai ții?

 

Haine pe care nu le porți niciodată

Te îmbraci mereu cu ele, dar înainte să ieși pe ușă, constați că simți nevoia să te schimbi. Eu am ales o altă metodă de a scăpa de hainele astea. Când mi se întâmpla așa ceva, le puneam separat de restul hainelor. Încercam să le port și a doua oară, și făceam la fel? Le dădeam direct. Nici nu le mai puneam înapoi în dulap. Pur și simplu nu eram compatibilă cu ele.

Haine pe care le-ai cumpărat pentru ocazii speciale

De exemplu, acum câțiva ani, am dat o petrecere de casă nouă cu tema ”Pițipoance și cocalari”. Nu aveam haine ca să mă integrez în peisaj, așa că am plecat la cumpărături și mi-am luat niște haine cu multe paiete și mult auriu. Evident, nu le-am mai purtat de atunci, dar le-am păstrat. Pentru ce? Dacă aduni costume pentru carnaval, pentru petreceri tematice, nu știu ce alte haine pe care nu le-ai purtat decât o singură dată și nu te aștepți să le mai porți din nou, o să vezi că îți ocupă o grămadă de spațiu.

Haine care prind mirosuri ciudate

Hainele de poliester cam au problema asta. Oricât de frumoasă ar fi o rochiță sau o bluză, dacă începe să miroasă urât după 20 de minute de purtare, n-o să te simți niciodată ok cu ea pe tine. Caută să o înlocuiești cu altceva dintr-un material natural, care să nu aibă problema asta.

Haine care sunt descusute, dar nu apuci deloc să le repari

Aici ori rupi pisica în două și le repari, ori le dai. Intuiția îmi zice că e un motiv pentru care nu te-ai ocupat de ele de atât de mult timp. Și anume că oricum nu-ți erau pe suflet.

Regula 80/20

Regula asta se aplică la multe aspecte din viețile noastre, inclusiv la dulapul de haine. E foarte probabil ca tu să porți 20% dintre hainele pe care le ai în 80% din timp. Vezi care sunt alea 20%.

Nu-ți lua o barcă mai mare

În engleză e o expresie simpatică. Atunci când nu-ți mai încap lucrurile în spațiul pe care îl ai, zici că ”you’re gonna need a bigger boat”. Încearcă să vezi altfel lucrurile. Nu să adaptezi dimensiunea dulapului la numărul hainelor pe care le deții, ci invers.

Rutina de 30 de minute pe săptămână

Odată ce ai reușit să parcurgi toți pașii de mai sus și să golești dulapul, o să ai nevoie să îl umpli, cât de cât, cu niște haine. Vezi cum arată cele 20% din cele pe care le porți frecvent și caută ceva similar. Despre garderoba capsulă discutăm mâine. Azi vreau doar să-ți recomand să îți aloci 30 de minute săptămânal, timp în care să-ți ordonezi dulapul. 30 de minute o dată pe săptămână înseamnă să nu mai ajungi la a avea un dulap scăpat de sub control, pe care ți-e și teamă să-l deschizi.

Idei de amenajare a băii – Oglinda

Bine, e mult spus că le-am ales, pentru că în una dintre băi mobila a fost construită de soțul meu cel priceput. Și pentru că mobila este ușor deosebită în baia aceea, la fel trebuia să fie și oglinda

Trusa de machiaj minimalistă din geantă

Într-o geantă mică nu-mi mai încape toată casa, ci trebuie să o triez înainte să o bag acolo. Acum am portofelul sanitar de care ziceam, am un pix (în loc de un penar), am telefonul, cheile, portofelul (nu mai am unul care să fie el însuși cât o geantă) și o trusă de machiaj minimalistă. Mă ajută faptul că și machiajul meu în sine e destul de minimalist. Să vă spun ce am în el, poate vă inspiră mix and match-ul pe care l-am făcut. 

Cum să-ți cureți bijuteriile de argint – 5 metode testate de mine

Am purtat întotdeauna argint. Am foarte puține bijuterii de aur, pe care le mai port câteodată, dar foarte rar. În schimb bijuterii de argint am suficiente, cât să umplu un cufăr mediu. Multe dintre ele datează de pe vremea când eram fată la mama acasă și încă le mai...

Cum scoți petele de pe copil – ingredientul surpriză

Vedeți poza asta de mai sus? Am primit-o de la o prietenă pe vremea când eram doar însărcinată cu Fip. Am râs când am văzut-o și m-am gândit că orice se poate întâmpla.
Apoi s-a născut Fip și a fost nedezlipit de mine din clipa 1 de viață.

Îmbătrânim împreună cu creierul nostru. 3 moduri prin care să-l menținem în formă

Să fii în formă nu se referă doar la corpul nostru, la mușchi și la ten. Deși tindem să ne concentrăm mai mult pe aspectele astea (mergem la sală, ne cumpărăm creme cu tot felul de enzime și substanțe care să-l păstreze tânăr, ne lucrăm mușchii, încercăm să slăbim),...

Cum să nu-ți dresezi câinele

Așa că fac această postare ca să-mi pun cenușă în cap, pentru că acum aș vrea să-l dresăm, dar l-am zăpăcit pe cățel tare de tot până acum, încât nu cred că mai reușim să ieșim din cercul ăsta fără ajutor (ajutor în care, momentan, nu vrem să investim financiar, ca să fiu sinceră). Ce greșeli am făcut?

Cum să avem grijă de noi toamna

Mai e puțin și putem spune că a trecut și vara asta. Poate o să vă întrebați la fel ca și mine: când? A trecut repede, cum trecea pe vremuri vacanța de vară. Parcă ieri căutam costumele de baie prin fundul dulapului, iar acum stau și mă întreb dacă am suficiente umbrele în casă.

Cum să-ți ții casa ordonată când ai copii (și nițică dezvoltare personală la final)

Nu știu cum e pentru voi, dar pentru mine e foarte importantă ordinea în casă. Nu reușesc să o țin mereu, dar asta nu înseamnă că îmi place haosul. De fapt, nici măcar nu-i vorba că nu-mi place haosul din casă, ci că, haosul din casă îmi creează haos în minte. Devin...

Cum ne pregătim ca să nu răcim?

Mai sunt câteva săptămâni și începe iar școala sau grădinița. Apoi urmează anotimpurile mai reci și, după cum probabil știți deja, vor începe mucii (pardon, nu-i frumos să le zic așa), răceala, tusea, febra, bronșiolitele și cine mai știe ce.

Ceasurile bărbătești – Cum alegi ceasul potrivit?

V și-a ales întotdeauna el singur ceasurile și nu i-am făcut niciodată unul cadou. Dar am urmărit mereu subiectul și vreau să vă împărtășesc câteva idei dacă vreți vreodată să faceți cadou un ceas vreunui bărbat din viața voastră. 

Care este stilul tău personal – 8 întrebări pe care să ți le pui

Care este stilul tău personal – 8 întrebări pe care să ți le pui

stil personal

 

Deși subiectul poate părea ușor frivol (până la urmă e despre aspectul nostru exterior, nu?), a-ți cunoaște stilul personal și a-l trăi zi de zi, fără menajamente, ține de dezvoltare personală. Nu, din punctul meu de vedere, subiectul nu e deloc frivol. Să știu ce îmi place, să am ce îmi place și să arăt ce îmi place, direct, franc și cu convingere, asta poate spune multe despre mine.

În primul rând, asta spune despre mine că mă cunosc. Știu cine sunt eu, mă uit în interiorul meu și știu ce găsesc acolo. Stilul personal nu ține doar de două fuste și o bluză, ci e o extensie a stilului meu de viață și a interiorului meu. Să-mi cunosc stilul personal și să-mi adaptez stilul de viață la el și viceversa transmite că sunt o persoană conștientă de sine. Cui transmite asta? Păi, întâi și întâi… mie. Și asta e cel mai important. Cum mă văd eu pe mine, așa mă prezint și celorlalți, drept urmare, așa mă vor vedea și ei.

Apoi arată despre mine că sunt o persoană sigură pe ea. Stilul meu personal implică ceva complet extravagant și ieșit din comun? Iar eu îmi asum asta și n-o ascund? O arăt lumii, fățiș? Arăt lumii ceea ce sunt eu complet și fără menajamente? Nu renunț la cizmele mele roșii de lac, doar pentru că acum se poartă pantofii maro și pentru că vecina s-a uitat strâmb la mine. Nu, îmi port cizmele roșii de lac bucuroasă și cu capul sus, cu mândrie, cu siguranță, cu încredere.

De ce să-ți găsești stilul personal?

Problema noastră e că întotdeauna ni s-a spus ce să facem. Cum să fim, cum să gândim, cum să ne îmbrăcăm, ce merge cu ce. Sigur, multe din lucrurile astea sunt de bun simț. Dar multe sunt doar niște norme sociale de formă, fără un fond real, altul decât a ne alinia cu toții. Vorbeam cu mama într-o seară despre cum era pe vremea comunismului. Pe lângă faptul că era greu cu frigul, cu cozile, cu frica generală, era greu și cu standardizarea. La magazin găseai două tipuri de paltoane, oamenii foloseau sacoșe identice, iar singurul lucru care te scotea în evidență era ce îți creai tu. Mama știa (și îi plăcea) să tricoteze (ca multe și din mamele voastre) și așa își făcea haine mai ieșite din comun.

 

 

Ei, asta ni s-a transmis și nouă mai departe. Că dungile nu merg cu buline, să nu purtăm fustă scurtă dacă n-avem picioarele drepte, că hainele trebuie să vină nu știu cum la umeri și nu știu cum la mâini și așa mai departe. Asta ne-a tot ciuntit din creativitate și din dorința noastră de a ne uita în interiorul nostru. Ce rost are să mă uit la ce vreau eu, dacă oricum trebuie să urmez rigorile societății?

Și eu spun: Stop cu asta! Stop! Gata, s-a terminat. Găsiți-vă stilul personal și mergeți pe mâna lui. Nu contează ce părere au mămica, bunica sau pisica. Contează ce gândiți voi, ce simțiți voi, ce credeți voi despre voi, despre cum vă vedeți pe voi și despre cum vă prezentați celorlalți.

Hainele trebuie să spună o poveste

Nu am reușit niciodată să-mi pregătesc hainele de cu seara pentru a doua zi de dimineață. Mama făcea mereu așa și mă încuraja și pe mine. Eu nu pot. Eu trebuie să mă îmbrac dimineața în funcție de ce simt atunci, fix în clipa aia. În funcție de ce aștept de la ziua respectivă, în funcție de cum mă văd în ziua respectivă.

Hainele pe care le port spun mereu o poveste. Nu pot altfel. Dacă mă uit la mine, cum sunt îmbrăcată azi, hainele mele spun povestea unei tinere, care încearcă să se ascundă de ploaia confortabilă de privit prin geam, în pulovărul moale și călduros. Astăzi sunt o fată care ar fi stat între pături toată ziua, dar, pentru că nu a putut, a luat după ea senzația: cu pulovărul lălâi și moale și cu eșarfa călduroasă și pufoasă. Inclusiv faptul că azi am ales să-mi prind părul într-o coadă plictisitoare, și asta e parte din povestea de astăzi.

Iar dacă într-o dimineață nu îmi ascult bine povestea din cap și nu mă îmbrac să joc rolul principal în ea, nu mă simt toată ziua în pielea mea. Inevitabil ajung într-un magazin de haine, ca să-mi cumpăr ceva potrivit cu starea și povestea mea.

Cum să-ți găsești stilul personal?

Cea mai simplă metodă, dar nu cea mai eficientă, e să te uiți, pur și simplu la poze și să identifici stilul cu care simți că vibrezi. Să cauți site-uri de modă și în arhivele lor, poze pe pinterest sau pe instagram, să urmărești oameni cu care simți că rezonezi și să-ți faci o idee.

Sau, ai putea să răspunzi la cele 10 întrebări de jos, care să-ți dea o idee mai bună despre tine mai în detaliu, nu doar de suprafață.

 

Care sunt culorile tale preferate?

Să începem cu ceva foarte simplu. Care sunt culorile tale preferate? Nu neapărat punctual, dar măcar ca direcție. Preferi culorile tari, sau mai pastelate? Preferi culorile calde, sau reci? Ai prefera o gamă de nuanțe de roșu sau de nuanțe de albastru? Pune-ți chiar și întrebarea dacă ai prefera culori neutre sau unele mai tari…

Care sunt obiectele vestimentare ”basic”, fără de care n-ai putea trăi?

Ți-ar fi greu dacă ai fi obligată să porți doar rochii și să n-ai voie în blugi? Sau cum te-ai simți să ți se spună că nu mai poți purta fuste, ci doar pantaloni? Pulovere largi sau mulate? Fă o listă cu ele și include-le mereu între hainele pe care le porți mereu, indiferent cine ce părere are despre fiecare obiect în parte sau despre combinațiile pe care le faci cu ele.

Îți cunoști forma corpului?

Ar fi bine să o cunoști, pentru că așa o să găsești mai ușor obiecte vestimentare care să te facă să te simți confortabil. Nu spune nimeni că nu trebuie să porți o anume bluză, doar pentru că așa ”trebuie”. Doar că unele haine sunt destul de inconfortabile pentru unele forme de corp, ca să zic așa. Dacă nu te deranjează, nu-i bai. Dar dacă simți că-s incomozi niște blugi cu talie joasă atunci când ai burtica ceva mai mare, încearcă alt model de pantaloni. Cunoscându-ți forma actuală a corpului (adică nu cum arătai acum 3-5-7 ani, ci cum arăți acum) s-ar putea să-ți scutească niște timp la cumpărături și niște nervi atunci când de seacă o cămașă prea decoltată sau o rochie care simți că te sufocă.

Cum ți-ai descrie stilul, într-un singur cuvânt?

Ce cuvânt ai folosi ca să-ți descrii stilul? Relaxat? Pretențios? Luxos? Confortabil? Alege un singur cuvânt și vezi ce-ți spune el despre tine și despre stilul tău.

Ce vrei să transmiți celorlalți prin stilul tău?

Cu alte cuvinte, cum te prezinți lumii? Ca o persoană autentică? Ca o persoană temătoare? Ca o persoană căreia îi e greu să ia decizii? O persoană influențabilă? O persoană jucăușă? O persoană de încredere? Arată celorlalți cum ești tu, fără să te temi.

 

Stilul tău personal se potrivește stilului tău de viață?

Pentru că dacă nu, ceva nu e ok și o să-ți fie greu să te simți confortabil în viața ta. Dacă ele sunt diferite, sunt șanse mari ca doar unul din stiluri să fie despre tine și despre interiorul tău. Sau, în cazuri mai pesimiste, ca niciunul să nu fie. Identifică-l pe cel cu care te … identifici. Și schimbă-l pe celălalt ca să fie doar al tău.

Care este modelul tău de inspirație?

Invariabil există măcar o persoană în viața noastră care simțim că ne inspiră. Poate să fie mama, bunica, o actriță, o pictoriță, un om de știință. Orice. Caută-ți inspirația despre stilul tău personal și acolo. Atunci când cineva te inspiră, o face pentru că simți că undeva te identifici cu persoana respectivă… Caută adevărata inspirație și pune-o în practică în stilul tău personal și în stilul tău de viață.

Haideți, fiți curajoase! Nimeni nu știe mai bine decât voi care e povestea voastră, povestea vieții voastre. Trăiți-o, simțiți-o, arătați-o!

 

Cum ne ajutam copiii sa gestioneze emotiile

Ca să nu mai spun de reacțiile celor din jur. Eram ieri dimineață în curtea pensiunii în care suntem cazați. Fip și Ema se jucau cu o minge și-o șutau de la unul la celălalt. O doamnă și un domn îi privesc. ”Vai, ce drăguț se joacă ei, ia uite ce fotbaliști!”. La un moment dat Ema se supără pentru că Fip nu voia să-i mai dea mingea și se așază pe bordură și începe să plângă.

Cum scoți petele de pe copil – ingredientul surpriză

Vedeți poza asta de mai sus? Am primit-o de la o prietenă pe vremea când eram doar însărcinată cu Fip. Am râs când am văzut-o și m-am gândit că orice se poate întâmpla.
Apoi s-a născut Fip și a fost nedezlipit de mine din clipa 1 de viață.

Cum tratăm varicela?

Mi-am amintit de asta săptămânile trecute, când la două săptămâni de la 3 cazuri confirmate de varicelă în grupa copiilor (la grădiniță), le-au apărut niște bubițe cu lichid în ele, care îi și mâncau.

Cum să-ți cureți canapeaua

  Acum un an am hotărât că e prea mult spațiu gol în living și că vom mai pune o canapea. A fost greu să aleg una care să fie diferită de prima, dar să se potrivească totuși în contextul casei noastre. Când am găsit-o, am fost tare fericită. Nu era nici scumpă,...

Ce facem cu banii în criza Covid?

Și, pentru că finanțele nu-s chiar domeniul meu forte, nu vreau ca acest articol să fie un prețios ”Cum să faci să …”, ci doar să vă povestesc la ce m-am gândit eu că ne-ar putea fi nouă util să luăm în considerare în această perioadă sau ce am observat că am făcut diferit și a funcționat. 

Cocktailuri pentru mame

Ei, după toată introducerea asta, o să vă las mai jos câteva idei de cocktailuri care-mi plac mie. Să le ordonăm în funcție de momentul zilei în care sunt potrivite. La mic dejun poate că ar trebui să vă forțați puțin să beți alcool, dar mama m-a învățat că dacă vrei, poți. Nu cred că se aplică mereu, totuși…

Ceasurile bărbătești – Cum alegi ceasul potrivit?

V și-a ales întotdeauna el singur ceasurile și nu i-am făcut niciodată unul cadou. Dar am urmărit mereu subiectul și vreau să vă împărtășesc câteva idei dacă vreți vreodată să faceți cadou un ceas vreunui bărbat din viața voastră. 

Ce faci dacă îți scapi telefonul în WC, ca mine

Acum un an, cam pe vremea asta, trântisem portbagajul peste telefon și îi mai schimbasem apoi ecranul de încă vreo trei ori (o dată îl scăpasem din patul supraetajat al copiilor, o dată îl scăpase un copil pe jos la grădiniță și o dată îmi crăpase pur și simplu în mână, în timp ce mă uitam la el)

Cum imbraci un copil impotriva vointei lui

Una din provocările mămiceniei este să îmbraci copiii. Știu, pentru voi ăștia non-părinți poate părea ceva extrem de simplu, iar postarea asta a mea fără rost. Ce-o fi așa greu să îmbraci niște vietăți umane? Iei niște haine, bagi mâini în mâneci, picioare în craci,...

Cu ce ne îmbrăcăm iarna asta? Paltoane și jachete ”în trend”

- Mamăăăă, iar vine iarna și nu am cu ce să mă îmbrac... ... zic eu, postată în fața celor două debarale (pe rând, desigur) pline până la refuz de paltoane și jachete, mai groase sau mai subțiri, mai colorate sau mai terne, mai înfoiate sau mai diafane. Țin minte că...