Sertarul cu medicamente
M-am uitat cum se îmbracă preadolescenta mea

Mult timp am suferit pentru că simțeam că n-aveam spațiul meu de învățat/lucru.
Când eram mică foloseam biroul din sufragerie ca să-mi fac temele, dar nu era spațiul meu, propriu-zis. Când am mai crescut, aveam un birou în dormitor, dar nu era ”camera mea”, așa că iar nu simțeam că e spațiul meu. Era un fel de politică de shared desk, sau mai degrabă, de shared house.

Am simțit, într-adevăr, că aveam spațiul meu atunci când lucram în corporație, și știam că biroul X de la margine (și apoi de la geam, imaginați-vă!!) era locul meu, doar pentru mine. Apoi a început și acolo campania asta de shared desk și-apoi oricum am plecat și am început să-mi încropesc prin casă locuri din care lucram.

Pe vremea când nu lucram în ședințe cu clienții (și n-aveam nevoie de intimitate), am încercat să-mi pun pe undeva o masă cu un scaun, pe care le-am tot plimbat prin casă, în încercarea de a-mi găsi locul meu. Dar era un spațiu pe care erau copiii călare mereu, pentru că îl făcusem drăguț, iar copiilor le plac lucrurile drăguțe. Am renunțat, la un moment dat și am început iar să lucrez pe unde apucam. Apoi a venit pandemia peste noi, eu deja aveam nevoie de intimitate de lucru, eram 4 oameni online în aceeași casă și iar am simțit că n-am locul meu. Camera pe care o transformasem în birou a fost întâi rechiziționată de cei doi copii, apoi de bărbat, iar eu iar am rămas pe afară, să lucrez de pe masa de călcat din dormitor.

Fast Forward înainte, acum am, într-adevăr, locul meu. Nu în casă (am renunțat să mai sper la asta :)), ci la cabinet, într-un apartament cu două camere (doar pentru mine!), la un parter de bloc, la 15 minute de casă. E vis și parcă tot nu-mi vine să cred că am reușit să am 60 de metri pătrați de spațiu pentru mine și lucrul meu.

Dar în tot acest timp am admirat opera altor oameni, care își căutau, la fel ca și mine, spațiul propriu de lucru și vreau să vă arăt mai jos câteva idei care mie mi-au plăcut, despre cum îți poți schimba casa (sau camera), pentru a-ți crea un spațiu de lucru.

1. Balconul transformat în birou

La noi acasă acest setup nu merge, fără să construiești, practic, o cameră în loc de balcon. Balconul nostru e o platformă cu grilaj și e destul de mic, dar când stăteam la bloc aș fi putut face asta. Balconul ar fi trebuit să fie bine închis cu geamuri, iar pe unde nu erau geamuri, izolat bine de tot (cu izolație de tavan interior, de perete, și ce mai trebuie), apoi montat un calorifer, mutat acolo un birou, scoasă o priză, asamblat un dulap și voila! Spațiu de lucru cu ceva investiție. Când eram eu mică mai vedeam prin blocurile de vis a vis de al nostru cum oamenii își transformaseră balconul în bucătărie. Acum biroul e noua bucătărie, se pare. Cel puțin pentru mine

Baia transformată în birou

Aranjamentul acesta l-am văzut la niște prieteni, care s-au mutat recent în altă casă, care avea mai multe băi. Baia matrimonială a fost reamenajată ca birou (fără gresie, faianță, chiuvetă, toaletă, etc., ci ca o cameră simplă) și mi s-a părut că avea dimensiunile perfecte pentru a introduce în ea un dulap pentru acte, un birou cu un monitor, poate un fișet, niște plante și un scaun. Mi s-a părut o idee grozavă. Mie îmi place să avem multe băi în casă și n-aș putea renunța la niciuna dintre ele, dar dacă aș fi putut să o fac, un birou aranjat în una dintre ele ar fi fost o idee grozavă, recunosc. Și-aici mă gândesc, mai degrabă, la baia care are și geam, pe unde să intre lumina naturală.

Biroul improvizat din dormitor

Noi avem un dormitor destul de mic și oriunde mi-aș fi pus biroul în cameră, se vedea patul în callurile video. Și recunosc, nu mi se pare chiar profi ca între două discuții clientul să-și imagineze pe care parte a patului dorm eu și pe care bărbatul. Dar pentru dormitoare mai mari, sau care nu au aranjamentul cu un pat pe mijloc, sau pentru oameni care nu lucrează cu video calls, se poate găsi suficient loc pentru un birou și un scaun comode.
Pinterest e plin de idei de amenajare și, până la urmă, poți să îți iei ca model aproape orice cameră de hotel, dar mie mi-a plăcut mult aranjamentul din poza de mai jos, care ascunde biroul în spatele unei uși. M-am gândit la mine și la procesul meu și la cât de greu îmi e mie să-mi las munca la ușa de la intrare în casă. A nu mai vedea spațiul de lucru ar fi ceva ce m-ar ajuta să mă deconectez, dacă ar fi să lucrez din aceeași cameră în care dorm.

Sertarul cu medicamente
M-am uitat cum se îmbracă preadolescenta mea