Galeta cu afine - încă o rețetă simplă, imposibil de ratat
4 lucruri fără de care nu (mai) ies din casă

– Diana, e adevărat ce zice Fip?

aug. 26, 2020

Scris de Diana Vijulie

– La mine la grădiniță e o legendă!
– Nu te cred. Nu are cum să fie o legendă la tine la grădiniță. Cred că minți.
– Nu, nu mint. Chiar e o legendă la mine la grădiniță.
– O s-o întreb pe mama ta, să-mi spună ea. O s-o întreb dacă e adevărat că e o legendă la tine la grădiniță.
– Poți s-o întrebi cât vrei, mama mea doar mă duce la grădiniță și mă lasă acolo, nu știe ea ce se întâmplă în timpul zilei. Știe doar cu ce materiale lucrez, ce mănânc și în rest doar dacă vreau eu să-i povestesc ceva. Și de legendă nu i-am povestit. 
– Nu. E mama ta, știe orice. Eu o întreb. Dianaaaaa, e adevărat ce zice Fip? E adevărat că la el la grădiniță e o legendă?

Mă regăsesc adesea în postura asta între copiii mei și prietenii lor, în care sunt invitată să girez pentru una din părți sau pentru cealaltă, deși încerc să le evit pe cât se poate. Dar e greu tare să tot evit, pentru că Ema și Fip au mulți prieteni, care vin la ei în vizită la joacă, iar casa noastră este, în cea mai mare parte din zi, plină de copii. Ca număr nu-s neapărat mulți, dar sunt expansivi și ne întâlnim peste tot. Filip are 3 prieteni băieți, Ema are 3 prietene fete dintre vecini, care, laolaltă, dizlocă din casă un spațiu mult mai mare decât masa lor.

Acestea fiind spuse și gândindu-mă că acum sunt încă foarte aproape de înălțimea de un metru, și nu de un metru 80, cum presupun că se va întâmpla cu prietenii lor peste câțiva ani, când vor dizloca și mai multă masă de spațiu locativ din casă, visul meu pe termen scurt și mediu e să ne mai construim o mansardă peste casă, pe care să o amenajăm ca dormitor pentru oamenii mari, unde să am spațiul meu cât ocupă ei toată casa (am căutat câteva idei despre amenajarea mansardei și amenajarea dormitorului și mi-au atras atenția primele poze din linkurile anterioare: ideea de geam în tavan, cum are o prietenă, prin care să văd cum plouă și să văd cum cad stele și să văd luna, dar și peretele verde din al doilea link). Dar, am divagat. Să ne întoarcem la aici și acum, când nu avem încă mansarda, iar copiii sunt peste tot prin casă, deci eu sunt acolo, lângă ei, să mă tragă în întrebări ca cea de mai sus, pe care se așteaptă să le arbitrez.

Când primesc astfel de întrebări mă regăsesc în fața unei dileme morale. Știu care e mesajul ambelor părți din spatele acelui dialog de mai sus.

Fip vrea să spună ”Eu știu lucruri interesante, mai interesante decât soră-mea, vreau să te impresionez, ascultă aici!” iar prietena lui vrea să spună ”Eu sunt isteață și nu pic în capcanele astea și o să-ți demonstrez că eu am dreptate și tu nu”, apoi începe o luptă de putere pentru cine va ocupa locul de mai isteț/mai interesant dintre ei doi.

Dacă o să căutăm mai profund, el vrea să spună ”Uite, vreau să-ți povestesc ceva ce știu că ai povesti tu în mod normal, pentru că vreau să mă placi și să aparțin în relația asta dintre noi doi, așa că o să încerc să fiu ca tine”, iar ea vrea să spună ”Nu, n-o să-mi iei tu locul! Eu spun poveștile astea creative de obicei, nu poți să mă excluzi și să-mi iei tu rolul.” Pentru amândoi e important să aparțină și-atunci mă pun pe mine să jurizez.

Dilema mea morală e că … Știu că ea are dreptate. Nu, nu e nicio legendă cu dragoni care mănâncă în fiecare zi câte un om de la Fip de la grădiniță. Și că dacă i-aș da lui dreptate, aș minți-o pe ea. Pe de altă parte, sunt mama lui, iar dacă i-aș da ei dreptate, el s-ar simți trădat. Sunt mama lui și rolul meu acum și pururea e să fiu de partea lui orice ar face. Dar cum să facem asta, fără să-i rănim pe ceilalți? Cum pot face eu să nu decid care dintre ei e exclus?

E simplu și greu în același timp: ascult mesajele din spatele frazelor pe care și le spun și caut să-i îndrum să-și găsească alte moduri de a-și rezolva problema de bază. Problemă care e mereu aceeași. Fip mereu va dori să fie plăcut și acceptat de prietenii lui, mulându-se pe stilul lor pentru a reuși (e un skill de viață pe care, adesea, frații mai mici îl cunosc bine), iar ea va avea mereu problema ei, aceeași. Astăzi le-am spus ce mi-a sugerat Fip. Că eu îl las dimineața la grădiniță și nu știu exact ce se întâmplă acolo. Ar putea exista o legendă, o poveste, o carte, orice. Sigur că ar putea, nu e exclus.

Apoi au ieșit în fața casei să înalțe zmeie. Poate că-s zmeie dragoni, în urma cărora 2 copii vor țese în complicitate o legendă înfricoșătoare. Unul dintre ei va fi bine primit în relația de prietenie, iar celuilalt i se va confirma că nu i-a luat nimeni locul. Sau poate că nu-s și fiecare dintre ei va căuta alte modalități să-și vindece rănile mici, pe care le duc cu ei.

 

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

5 lucruri care ne-au fost foarte utile în ultimul an

5 lucruri care ne-au fost foarte utile în ultimul an

facebookinstagramyoutuberss Și gata. Trecu și aniversarea unui an de pandemie în România. Voi vă mai aduceți aminte cât de stresați eram toți când au anunțat că se vor închide școlile pentru 2 săptămâni? Și eu. Acum mă amuz teribil, când au trecut 50 de săptămâni, nu...

Rețetă de prânz în 4 minute pentru Supermom

Rețetă de prânz în 4 minute pentru Supermom

facebookinstagramyoutuberss E deja o săptămână de când copilul de școală s-a întors în online. După o perioadă destul de scurtă în care aveam jumătate de zi să-mi îndeplinesc separat rolurile din viața asta, sunt înapoi în aceeași oală în care sunt mamă, bucătăreasă,...

2 lucruri frivole pe care le-am învățat în 2020

2 lucruri frivole pe care le-am învățat în 2020

facebookinstagramyoutuberss Știu, știu. V-ați săturat să tot auziți de 2020 că a fost un an ”special”. Sau un an ”diferit”: Un an ”greu”. Un an ”altfel”. Un an ”despre pierderi”. Un an ”provocator”. Un an... whatever. Sigur că a fost așa și ne-am plictisit să tot...

Ce ai câștigat în pandemie?

Ce ai câștigat în pandemie?

facebookinstagramyoutuberss Înainte de pandemie lucram din două spații: de la cabinetul din centru și de la cabinetul de acasă. Momentan încă lucrez doar online, pentru că nu văd cum aș putea să fac munca mea cu măști, pentru că adesea ședințele se lasă cu plâns și...

”Banii n-aduc fericirea” vs. ”E adevărat pentru mine?”

”Banii n-aduc fericirea” vs. ”E adevărat pentru mine?”

facebookinstagramyoutuberss ”Banii n-aduc fericirea” zice o vorbă dulce din popor. Alta spune că ”Munca e brățară de aur”. Doar că vocile din poporul român sunt, de multe ori, fataliste, deprimante și descurajează din a avea putere personală. E logic, cultural...

9 feluri de a (re)intra în contact cu corpul

9 feluri de a (re)intra în contact cu corpul

facebookinstagramyoutuberss Dacă mă urmăriți pe instagram (cum ziceam și în articolul de acum câteva zile, Instagram a cam rămas singura platformă de social media pe unde mai sunt activă), o să vă plictisiți să vedeți de câte ori spun că e important să intrăm în...

De ce să-ți asculți corpul în loc să asculți de o carte

De ce să-ți asculți corpul în loc să asculți de o carte

facebookinstagramyoutuberss Că îmi place foarte mult să vorbesc despre dezvoltarea personală, poate că știți deja. Și că-mi place să vă dau idei și sugestii despre ce ați putea face ca să vă îmbunătățiți viața, poate că știți și asta. Și că nu sunt fan al rețetelor 1...

Hipersensibilitatea adulților și copiilor

Hipersensibilitatea adulților și copiilor

facebookinstagramyoutuberss Prea multă gălăgie, prea multe lumini, prea mulți oameni, prea multă agitație. Așa experimentează lumea persoanele hipersensibile, iar experiențele care sunt ușor de gestionat pentru cei cu o toleranță mai ridicată la stimuli, devin...

Tu ce faci să ai grijă de tine?

Tu ce faci să ai grijă de tine?

facebookinstagramyoutuberss Trăim niște vremuri tare liniștite ale existenței omenirii. Noi, aici, în România, unde este corupție și unde te temi să-ți dai copilul la școala de cartier, pentru că nu știi peste ce tip de oameni o să dea acolo, trăim niște vremuri...

Galeta cu afine - încă o rețetă simplă, imposibil de ratat
4 lucruri fără de care nu (mai) ies din casă