Prima dată când am adus într-o zonă conștiento-rațională faptul că există diferențe între femei și bărbați a fost pe la 19 ani, când mama unui fost prieten (pe vremea aia era actual prieten:)) ) mi-a recomandat să citesc cartea aia cu femeile care vin de pe o planetă și bărbații care vin de pe alta. 

Pfoai, mi s-a părut revelatoare la momentul respectiv. Descoperisem apa caldă, bicicleta cu 2 roți egale și pâinea prăjită pe deasupra! Între timp m-am temperat puțin cu categorisirile astea și prefer să văd bărbatul și femeia din fața mea, fără să-i bag întâi în cutiuțe separate. Însă, ce am văzut la bărbații și femeile din fața mea, fără a-i băga în cutiuțe, e o anumită dinamică a exprimării emoțiilor, care, deși nu-i bătută în cuie, ne arată că există niște tipare. Și poate le-ați observat și voi: femeile comunică un pic mai mult despre emoțiile lor (nu neapărat în feluri sănătoase de fiecare dată), iar bărbații mai degrabă nu vorbesc despre asta.

Și totul se trage, desigur, de la cultura în care am crescut, unde băieții generației noastre au primit mesajul că nu e ok să plângă sau să fie speriați (”Ce bărbat ești tu dacă plângi?” – mai aude chiar și Fip; zic ”chiar și” el, pentru că deja cultura noastră de acum e un pic mai diferită și băieții încep să primească permisiunea de a simți și de a arăta că simt). Lucrurile se schimbă în bine, observ la generația tânără, unde emoțiile primesc mai mult spațiu pentru a se desfășura. Sigur, curentul împotriva simțirii și pro lui ”Fii puternic” încă există (mă seacă pe suflet să aud de ”snowflakes”, acea perspectivă că dacă ești conștient de ceea ce simți tu, dar și ceilalți și nu ignori, ci vorbești despre asta și o iei în serios, ești speriat de bombe și o să te topești ca un fulg de nea într-o zi călduroasă de februarie). Însă pare mai mult echilibru acum.

Citește și:

Sfaturi despre tristețe și dor

Eh… m-am luat cu lucruri serioase, când eu voiam să scriu, de fapt, despre cum la noi în familie avem parte de o dinamică atipică: creștem o viitoare femeie care nu vorbește despre emoțiile ei cât te-ai aștepta și un viitor bărbat care le identifică clar și corect, le exprimă și-apoi caută și soluții.

Da, Ema nu prea povestește despre trăirile ei. Are un stil personal de a și le gestiona, diferit de cum se așteaptă ”lumea” să simtă și să exprime emoțiile o femeie. Așa e cu ea. Și el pare să nu se încadreze prea bine în tipologiile decise de ceilalți. 

Ieri, la masa de prânz, Fip ne anunță că mai vrea din înghețata de vanilie. Desigur, cu o seară înainte, la o sesiune de binging între emisiunea cu făcătorii de cuțite și big bang theory, mai sus menționata înghețată fusese prăpădită de V, ca să se termine frumos ziua. La auzul unei asemenea grozăvii, copilu’ făcu ochii mari (deja vedeam cum se aglomera lichid sărat în ei), apoi explodă cu o disperare în voce cum nu vezi decât în marile tragedii ale lumii.

Mă bag și eu ca musca-n lapte și presupun că-i vorba de îngrijorare aici. Îngrijorarea că nu va mai avea înghețată. Însă, copilul mi-o taie scurt:

– Nu, nu-s îngrijorat că nu mai e înghețată. Știu că nu mai e înghețată! Așa că sunt trist că nu mai am înghețată de mâncat. 

Ceea ce e perfect logic. Frica-i despre viitor, ce frică să aibă copilul când deja știe că înghețata nu mai e aici și acum, nu că n-o să mai fie acolo și mâine. Despre ce s-a întâmplat e tristețea. Copilul a pierdut înghețata, normal că-i trist. Și plânge pentru că-i trist. Lacrimile exprimă tristețe, doar o zic mereu oamenilor cu care lucrez. Dacă plângi când ți-e frică sau ești furios, ceva nu se potrivește acolo… Plânsul e o exprimare sănătoasă a tristeții. 

Plusez.

 – Și mi se pare că ești și furios, nu?

  – Da, sunt și furios. Sunt furios și trist în același timp.

Băi, mă lași? Pe mine m-au costat câteva sute de lei bune orele de terapie ca să aflu cu vreo 25 de ani prea târziu că pot simți mai multe emoții în același timp. Că e ok să fiu înfricoșată și bucuroasă în același timp. Sau tristă și furioasă tot în același moment.  

Citește și:

Podcast Cu Diana (Episodul 14) – Gândurile Cu Care Tu Îți Scazi Încrederea În Tine

Pentru că vă știu îngrijorați pentru bunăstarea tuturor copiilor din lume, vă anunț că mai exista și alt tip de înghețată în frigider, așa că problema a avut o soluție plăcută pentru toate părțile implicate.

Eh… m-am bucurat așa că familia noastră e parte din schimbarea paradigmelor, care redau bărbaților dreptul de a fi oameni.