Când văd ce face Ema la școală, ajung la concluzia că-mi pare rău că sunt om în toată firea și că nu descopăr și eu lumea prin metode atât de creative. Sigur că procesul de învățare nu-i nici pe departe încheiat pentru mine (și cred că atunci când voi considera asta, îmi voi fi pierdut pofta de viață, de fapt), dar învățarea mea nu-i la fel de distractivă ca a ei.
Săptămânile trecute au discutat la școală despre cum împărțim planeta. Nu știu în detaliu ce și cum, dar îmi pot imagina despre importanța de a împărți planeta între noi, cu flora și cu fauna și cu generațiile viitoare. Citeam undeva că planeta asta nu-i a noastră, ci că noi am luat-o cu împrumut de la generațiile viitoare. Sunt de acord.
În cadrul acestei unități, au discutat și despre Hubble. Știți… Hubble? Dacă nu știți prea multe, are Wikipedia un articol cuprinzător. Știu pentru că eu la școală n-am învățat despre Hubble, așa că am învățat acum. Cunoștințele mele se limitau la ”o chestie din spațiu, care face poze”. Face mai mult decât poze.
Dar, să revenim. Deci, copiii au discutat despre planetă și despre Hubble și au început un proiect în clasă, unde a apărut un Hubble fabricat din carton și folie și înconjurat de planșe albe. Pe planșele albe urmau să fie fotografii ”surprinse de Hubble” cu oameni care au grijă de planetă și o împart cu ceilalți, flora, fauna, etc. Copiii au fost invitați să caute comportamente benefice pentru planetă și să le fotografieze, iar noi, părinții, am fost rugați să trimitem aceste fotografii profesoarei (missei, cum se mai zice), ca ele să apară lipite pe panourile din jurul lui Hubble.
A fost un proiect interesant, care a adus în prim plan pentru Ema câte din lucrurile pe care le facem sunt bune și câte sunt rele. Și câte din chestiile pe care eu le tot cer robotic (stinge lumina când ieși din cameră) au impact nu doar asupra familiei noastre, ci asupra planetei, de fapt. Cel mai interesant mi s-a părut să văd ce alege Ema să fotografieze și ce percepe ea ca fiind important pentru planetă. Aveam o limită de 4 poze. Am făcut mai multe, urmând să ne facem și noi acasă proiectul nostru doar cu noi.
După ce toți copiii (sau părinții) au trimis pozele și le-au văzut lipite pe panou, au apărut și noi idei despre a trata planeta cu respect, iar acasă am devenit și mai conștienți de lucrurile pe care nu le facem chiar bine și am vrea să le schimbăm.
Deși sunt convinsă că și voi vă dați silința să aveți grijă de planetă și aveți metodele voastre, vă las mai jos ideile cu care a intrat Ema în proiect și ideile cu care a venit Ema, preluate de la ceilalți.
1. Economie la electricitate
Una din pozele pe care le-a trimis Ema a fost cu fratele ei, care stingea lumina. Am discutat aici despre importanța de a nu irosi resursele planetei. Și-așa le irosim când avem impresia că avem mai multe nevoi decât sunt ele, de fapt. Măcar să nu le mai irosim din neatenție.
Eu oricum repetam ca un pick-up stricat ”Stinge lumina când ieși din cameră”, dar acum, nu doar auzind, ci fiind și implicată mai mult, o văd mai atentă cu asta. Și îl văd și pe frati-su care își amintește periodic de poza făcută și merge și stinge lumina.
2. Reciclare
O a doua poză pe care a făcut-o, a fost cu Filip, reciclând plastic. Nu-i suficient să reciclăm, e mai important să nu aducem acasă plastic de la supermarket, dar atunci când îl aducem, măcar să nu mai ajungă la groapa de gunoi. Avem o găleată pentru plastic, una pentru hârtie și o sacoșă pentru sticle, plus gunoiul menajer. Încerc acum să mă obișnuiesc să iau cu mine la magazin mereu săculeții refolosibili pentru legume, sau, dacă uit, să folosesc cât mai puține punguțe. Sunt un spectacol, dacă mă vedeți, cu 6 mere în mâini, pe care le cântăresc și lipesc eticheta pe unul singur dintre ele și-apoi le înșir pe toate (plus castraveți, ardei și ce legume/fructe mai cumpăr) pe banda doamnei de la casă, așa cum sunt ele, fără pungi, și-i explic cum le-am cântărit pe toate, dar am o singură etichetă șamd șamd șamd :))
3. Grijă de plante
O a treia poză pe care i-a făcut-o frati-su e cu ea pulverizându-și planta cu apă. Avem grijă de planetă având grijă de plantele ei. Am plantat copaci, am plantat brazii de Crăciun (pot vorbi la plural deja, pentru că avem mai mult de 1 care s-a și prins 🙂 ) cumpărați în ghiveci, etc. Sigur, suculentul Emei n-o să reducă poluarea planetei, dar sunt importante iubirea și grija față de plante, ca principiu pentru Ema adultă și familia ei.
4. Economisirea hârtiei
O idee care m-a surprins, pentru că, deși tot povestesc despre cum să nu irosim hârtie, nu am crezut că explicațiile au avut vreun impact asupra lor. Deși, dacă stau să mă gândesc, hârtiile la noi în casă sunt folosite și pe față și pe dos și-n dungă. Ultima poză o reprezenta pe Ema, făcând un desen pe o hârtiuță cât o palmă de copil, pe spatele căreia era un alt desen.
De la școală a mai venit și cu alte idei și am deschis și alte direcții. Prima cu care a venit a fost să ne schimbăm mașina, când s-o strica cea pe care o avem și să o înlocuim cu o mașină electrică. Discutând despre cum și mașinile electrice poluează, dar mult mai puțin, am ajuns la concluzia că ar fi și mai bine dacă am folosi o trotinetă electrică în loc de mașină electrică, pentru că avem un drum lung și obosim să tot dăm noi din picior. Sau, și mai bine, o bicicletă. Dar și producția și transportul de biciclete poluează, așa că cel mai sănătos pentru planetă ar fi să mergem mai mult pe jos. Momentan ideile nu sunt fezabile, pentru că locuim în afara orașului, iar drumul care ne duce în oraș (șoseaua de Centură) e o invitație la accident pentru orice biciclist, dar tragem speranță că lucrurile se vor îmbunătăți, pentru că a apărut un trotuar de ceva vreme.
Alți copii au povestit cum se bucură de flori (fără să le rupă), sau de zăpadă iarna (și nu de încălzirea globală), alții au adus fotografii cu ei adunând gunoiul, folosind produse de curățenie prietenoase cu mediul și poate și altele, dar eu cu astea am rămas în minte.
Și-acum vă întreb și pe voi: dacă Hubble v-ar poza având grijă de planetă, cum ar arăta fotografiile voastre?
Tipuri de cafea și legătura lor cu bunăstarea emoțională
Cafeaua este una dintre cele mai populare băuturi din lume. Eu, ca mamă, pot să înțeleg foarte bine de ce... Fie că este vorba de o dimineață după o noapte lungă, de o pauză de prânz cât doarme copilul sau de o sesiune de lucru seara târziu, cafeaua a devenit un...
Câți bani merită o femeie ”casnică”
No bun, și-atunci am putea să privim cu mai mult respect tot ceea ce fac femeile sau mamele? Despre spațiul lor mental, ocupat mereu cu taskuri peste taskuri, vorbesc în alt articol. Dar măcar să luăm la cunoștință efortul fizic depus zilnic și să le apreciem… Nu să ne ascundem în spatele idee că munca lor e ”de neprețuit”. Ba hai s-o prețuim.
Ce legătură e între Skin care, piramida lui Maslow și recunoștință?
Recunosc că mie îmi place să am grijă de pielea mea. Știu și că dacă n-o fac, mi se declanșează dermatita, rozaceea o ia pe câmpii și cine știe ce mai pățesc, însă nu doar de asta o fac. Ci pentru că e un mod în care mă onorez pe mine și mă apreciez. Seara, când îmi pun serul sau crema pe față, e momentul în care mă văd fizic. Îmi văd ridurile vechi și noi, observ în oglindă cum trece timpul și e un moment de recunoștință al meu cu mine însămi, că fiecare rid pe care îl am pe față a apărut pentru că am trăit. Și e al meu și e dovada faptului că au trecut ani peste mine, prin mine și alături de mine. Și-s recunoscătoare pentru asta.
Cu ce întrebare te las? Cu una simplă. Dacă-ți iei 5 minute să te analizezi în oglindă, ce vezi? Răspunde-ți cu sinceritate.