20% din rezoluțiile de Anul Nou sunt duse la bun sfârșit. Cum?
Schimbări în carieră care vin odată cu maternitatea

Am pus termenul diminutival între ghilimele în titlu, ca să fie cât mai clar că în acest articol nu vorbesc despre abuzul fizic extrem, ci despre mult răspândita ”bătăiță” sau ”pălmuță” la fund. Pentru mine, cel puțin, diminutivarea acestor cuvinte e doar o încercare de justificare a unui abuz fizic a unui părinte care așa a crescut și el și nu știe sau nu vrea sau nu poate să știe altfel. Tot pentru mine, orice formă de agresiune fizică asupra oricui e ”bătaie” sau ”palmă” la fund și mult timp m-am întrebat dacă intensitatea loviturii are vreo legătură cu efectele bune sau rele ale ei. Nu doar mi-am pus întrebarea, ci am căutat și răspunsul la ea și eram sigură că alți oameni au avut aceeași întrebare și au căutat aceleași răspunsuri. Am avut dreptate, pentru că am dat peste studii serioase (ca cele care urmăresc evoluția familiilor pe X ani +) și am găsit răspunsurile căutate.

Dacă ești un părinte care folosește astfel de metode de educație, des sau rar, mai tare sau mai încet, te invit să citești articolul și să încerci să pleci cu cel puțin o chestie nouă din el, pe care poate nu o știai sau nu o conștientizai. Una 🙂

Haideți să vedem care ne arată studiile că sunt efectele disciplinei prin bătaie

1. Corecțiile corporale schimbă comportamentul social al copilului

Pedeapsa corporală este asociată cu un comportament agresiv și antisocial al copiilor pe termen scurt, mediu și lung. Pedeapsa corporală poate legitima violența pentru copii în relațiile interpersonale, deoarece acestea tind să internalizeze relațiile sociale pe care le experimentează (Vygotsky 1978). Teoria învățării sociale sugerează, de asemenea, că pedeapsa fizică permite copiilor să învețe comportament agresiv prin modelare. Dacă părinții încearcă să modifice comportamentul copiilor lor prin provocarea de durere, atunci acești copii vor face probabil același lucru cu alții atunci când vor dori să influențeze acțiunile altor persoane.

Ce e foarte interesant aici este că studiile (dintre care aș vrea să citez doar unul, cel care mi s-a părut cel mai relevant – realizat pe un eșantion de 1811 copii din medii diferite) arată că aceste consecințe negative asupra copiilor nu se corelează cu intensitatea loviturilor cu intensitatea comportamentului negativ al copiilor. De fapt, studiul a ajuns la concluzia că, chiar și nivelurile scăzute și frecvent întâlnite ale ”bătăițelor” au fost asociate cu creșterea comportamentului antisocial. Da. Acest studiu demonstrează că nu este adevărat faptul că doar pedepsele frecvente și severe sunt asociate cu efecte nocive.

2. ”Bătăița” are efecte negative asupra dezvoltării cognitive

Să revenim la studii, cum îmi place mie. Adică, atunci când în educația copiilor părinții folosesc aceste corecții corporale (rețineți de mai sus că nu contează intensitatea), copiilor le e mai greu să se dezvolte în plan cognitiv. Un studiu longitudinal realizat în școlile publice din Wisconsin a examinat relațiile dintre modul în care părinții își disciplinează copiii, realizarea academică a copiilor la școală și evaluarea cadrelor didactice privind ajustarea comportamentală a copiilor. Concluziile au arătat că atunci când disciplina se face prin metode dure (atât fizic, cât și emoțional), copii au avut dificultăți mai mari în a se adapta la școală, dar și cu o dezvoltare cognitivă mai slabă.

Aud adesea despre copiii generației de astăzi că sunt mai inteligenți decât eram noi când eram ca ei. Poate o avea de-a face și faptul că ”bătăița” e din ce în ce mai incriminată în lumea părintească și că din ce în ce mai mulți părinți găsesc alte metode pentru a-și educa și disciplina copiii…

3. Disciplina prin bătaie afectează sănătatea mintală a viitorului adult

Din păcate, efectele unei astfel de metode de a disciplina copilul se văd pe termen lung. Gershoff a revizuit 12 studii privind pedeapsa fizică și sănătatea mintală în copilărie și opt studii privind pedeapsa fizică și sănătatea mintală la vârsta adultă. Da, a existat o consecvență completă în concluziile acestor studii conform cărora problemele de sănătate mintală în copilărie și vârstă adultă erau asociate cu utilizarea pedepselor fizice aplicate copiilor.

Știu, argumentul suprem al părinților care sunt de acord sau chiar aplică pedepse fizice copiilor este ”Și pe mine m-a bătut mama și uite că mi-a prins bine / n-am mai murit / nu-s nici nebună și nici depresivă”. Eu vă invit doar să vă gândiți cât de diferiți ați fi fost, dacă luați în considerare ce ne învață psihologia despre efectele ”bătăițelor”.

Și am și eu un argument suprem: ”Da, părinții noștri probabil nu aveau la îndemână astfel de studii, poate că nu se gândeau suficient la ce efecte pot avea asupra copiilor. Dar noi știm. Și, odată ce-am aflat, nu mai putem să nu știm. Doar să ne prefacem.”

3 lucruri bune pe care le face copilul tău când se plictisește

3 lucruri bune pe care le face copilul tău când se plictisește

După ce au trecut primele 2 zile de autoizolare, pline de entuziasmul copiilor de a face ceva inedit: adică de a nu merge la școală/grădiniță, ci de a sta multe zile la rând acasă cu mami (pe vremea aia tati încă mergea la birou), când energia noului s-a mai domolit, am început să aud șoapte prin colțuri de casă ce vorbeau despre ”plictiseală”. 

3 cărți ușurele de vacanță

3 cărți ușurele de vacanță

Vara anului 2019 nu mă mai așteaptă cu o vacanță la fel de lungă, dar stoc de cărți de vacanță tot mi-am făcut. Iar ca să vă ajut și pe voi să vă hotărâți ce puneți în bagajul vostru, vă dau 3 idei de cărți ușurele de vacanță.

20% din rezoluțiile de Anul Nou sunt duse la bun sfârșit. Cum?
Schimbări în carieră care vin odată cu maternitatea