Săptămâna internațională a vaccinării

Nu știu dacă știați, dar săptămâna asta e săptămâna internațională a vaccinării. Între 24 și 30 aprilie sărbătorim faptul că vaccinurile administrate responsabil funcționează și că și datorită lor speranța noastră de viață a crescut foarte mult. Poate că v-ați dat seama din primele 2 fraze că nu-s anti-vaxxer și adaug acum că nici nu vreau să fiu. Vreau să iau în calcul date medicale și vreau să iau în calcul copiii mei fizici și nevoile lor de moment și pe termen lung.

Săptămâna internațională a vaccinării a fost sărbătorită pentru prima dată la nivel internațional în 2012 și de-atunci există câte o campanie anuală, în ultima săptămână a lunii aprilie, legată de vaccinuri.

Temele alese pentru fiecare an în parte au fost:

2012 – Imunizarea salvează vieți

În 2012 OMS spunea despre această campanie că ”imunizarea este una dintre cele mai reușite și rentabile intervenții din domeniul sănătății”. Anual sunt prevenite cu ajutorul imunizării între 2 și 3 milioane de decese, care ar putea proveni din boli cum ar fi difteria, hepatita A și B, rujeola, varicela, oreionul, boala pneumococică, poliomielita, diaree provocată de rotavirus, tetanos, meningită etc.

2013 – Protejează-ți lumea. Vaccinează-te

În 2013 punctul central al campaniei a fost imunitatea de grup.

În 2013, procentul copiilor din întreaga lume vaccinați complet cu vaccinul difteric-tetanos-pertussis era de aproximativ 83% (între timp procentul a crescut până la 85%). Deși numărul copiilor vaccinați e mare, spune OMS că sunt necesare eforturi suplimentare pentru a proteja întreaga lume de boli ce pot fi prevenite de vaccinare.

O frază care mi-a rămas în minte după ce am citit informațiile din campania din 2013 a fost: ”În 2008, aproape 17% din cele 8,8 milioane de decese la copii sub cinci ani ar fi putut fi prevenite de vaccin.” Adică aproape 1 milion și jumătate din copiii cu vârste sub 5 ani ar fi putut să nu moară. România e și ea în coada clasamentului în ceea ce privește rata de vaccinare. Și, ca să preiau o temere generală, în ciuda faptului că suntem în coada clasamentului la vaccinare,1 din 51 dintre copiii români e diagnosticat cu autism. Spre deosebire de media europeană, care e 1 la 64.

2014 – Sunteți la zi?

Punctul central al campaniei din 2014 au fost părinții care nu reușesc să mențină vaccinarea copilului la zi. Într-o viață stresantă și tumultoasă, e posibil să uiți de vaccinuri, de data la care trebuie să le faci copilului, de ordinea în care ele trebuie făcute. Așa că OMS a dezvoltat o aplicație pentru telefoanele mobil care să le vină părinților în ajutor. Nu știu cum și dacă a fost folosită în România, dar planurile inițiale ale OMS spuneau că România va fi între primele țări care o vor folosi în regim de episod-pilot. Eu nu am auzit de ea, deși trăiesc în România și aveam un copil deja în 2014.

2015-2016 – Eliminați decalajele de imunizare

Deși vaccinarea previne morțile a 2-3 milioane de oameni (mici sau mari), dacă ar crește rata de vaccinare, încă 1.5 milioane de oameni (mici sau mari) ar putea fi protejați. În 2015-2016 poliomielita mai era prezentă în doar 2 țări din lume, Pakistan și Afganistan.

Despre poliomielită am aflat următoarele de pe site-ul OMS:

• Poliomielita) afectează în principal copiii sub 5 ani.
• 1 din 200 de infecții duce la paralizie ireversibilă. Dintre cei paralizați, între 5% și 10% mor atunci când mușchii respirației devin imobilizați. Aici am un caz concret în familie. Fratele bunicii mele a suferit toată viața lui în urma poliomielitei, până când și-a făcut curaj și s-a sinucis în a doua parte a vieții lui. Mă bucur enorm că nu mai trăim (momentan) cu frica asta (cel puțin în România). Era născut prin 1920, deci acum aproape 100 de ani.
• Cazurile provocate de poliovirusul sălbatic au scăzut cu peste 99% din 1988 până în 2018, de la aproximativ 350 000 de cazuri la 33 (1) cazuri raportate în 2018.
• Atâta timp cât un singur copil rămâne infectat, copiii din toate țările sunt expuși riscului de a contracta poliomielita. Neputința de a eradica poliomielita în aceste ultime două țări rămase ar putea duce la 200 000 de cazuri noi în fiecare an, în decurs de 10 ani, în întreaga lume.

2017 – Vaccinurile funcționează

Discuția centrală s-a legat de problema: cum putem ajuta ca vaccinurile să funcționeze pentru toți copiii?

Multe conversații au sărbătorit realizările vaccinurilor, dar au fost abordate și teme legate de motivele pentru care încă există ezitări, o problemă care merită pusă și ea pe tapet mai des. Pe de altă parte, am văzut aseară filmul ”Brexit” cu V și mi s-a părut că în anumite aspecte, campania pro Brexit s-a potrivit puțin cu toate campaniile anti-vaxxer care apar în jurul nostru. Merită să vedeți filmul și să vă gândiți la asta când o să-l auziți pe Rory Kinnear că se plânge: ”E ca și cum ei ar aprinde un foc aici și noi ne-am duce să-l stingem, apoi ar aprinde altul acolo și noi am fugi să-l stingem și-apoi încă unul dincolo și noi am fugi să-l stingem și pe ăla”. Focurile erau zvonurile pe care ei încercau să le stingă cu date și cifre și chestii reale și palpabile.

2018 – Protejați împreună

Campania de anul trecut a urmărit să sublinieze că protejarea întregii comunități cu vaccinuri protejează pe toată lumea, astfel încât tema campaniei din 2018 a fost „Protejați împreună” și hashtagul #VaccinesWork

Și-aici eu mă întorc cu gândul la poliomielită și la eradicarea ei completă din aproape toate țările din lume…

2019 – Protejați împreună: Vaccinurile funcționează!

Ce se întâmplă anul ăsta puteți urmări pe pagina oficială a OMS, și anume aici.

Nu îmi doresc neapărat o dezbatere ”vaccinăm vs. nu vaccinăm”, mai ales că nu-s cadru medical s-o pot susține. Dar eu una sărbătoresc faptul că nu mai am nevoie să mă tem că ai mei copii s-ar putea îmbolnăvi de ceea ce a suferit fratele bunicii mele.