Jucăriile ”de fetițe” și ”de băieți” - condiționate social sau genetic?
Dr. Lawrence Cohen in Romania - Cum a fost la conferință

Când ne-am mutat la casă, a fost un lucru anume care m-a entuziasmat peste margini: copiii ar putea să-și facă în curte jocurile cu făină, nisip, acuarele pe bază de ulei și alte jocuri care la bloc erau un chin.

Ca să vă fie mai clar, când ne-am mutat la casă aveam un singur copil pe exterior (Ema avea aproape 2 ani când ne-am mutat) și un bebeluș aproape de termen în interior (s-a născut la scurt timp după ce ne-am mutat). Iar copilul din exterior aprecia enorm pictura ca experiență holistică, pe care o făcea cu tot corpul. Sau explorarea în cutia cu făină. Sau fel și fel de jocuri ce puteau aduce murdărie ireversibilă în casă. Au trecut 4 ani de atunci și-abia acum a depășit perioada în care întotdeauna după ce picta tradiția era să meargă pe vârfuri și cu mâinile în tavan către baie. Aveam și un cântecel și părea foarte amuzant. Era modul meu de a n-o lua razna. Mâinile pe sus însemnau ”mâini nu pe pereți și mobilă”.

Acum pictatul se desfășoară pașnic, fie pe hârtie, fie pe piele, însă așezat. Iar frati-su n-a fost niciodată fan al picturii. Făina, însă, îi plăcea și lui.

Așa. Și ce vizualizam eu în plină beatitudine cu ochii minții mele? Copiii murdari ca niște purcei și veseli, pe care-i băgam sub dușul pe care plănuiam să-l montăm în curte, îi ștergeam bine cu prosopul și-i băgam în casă lucitori ca niște becuri. Minunat plan aveam. Minunat a fost până când i-am împărtășit lui V. ideile mele magnifice.

– Păi, și-i speli așa, cu apă rece?

Hait! Nu mă gândisem la asta. În curte n-aveam trasă și apă caldă și apă rece. Ci doar un mic robinet, cu apă doar rece. În zadar am încercat eu să-i explic despre cum e super simplu să încălzim apa aia de la centrală. Eram cam ca în discuția cu aluminiul, care a tot circulat zilele trecute pe facebook. Eu îi ziceam că e simplu, el îmi explica ce modificări majore trebuie să facem în casă, eu mă supăram că nu-mi răspunde la întrebare, el răspundea din nou, eu repetam. N-am ajuns la nicio concluzie legată de asta. Așa că am lăsat-o baltă.

M-am gândit apoi la un instant pe gaz (mai ales că în vremea aia mă tot uitam după o centrală nouă și îmi dădeam cu părerea despre Viessmann Vitodens 050, pentru că aveam impresia că-i stricată centrala noastră; de fapt, nu era nimic legat de centrală, ci de la fluctuațiile de tensiune, pe care le-am rezolvat cu un stabilizator de tensiune până când au fost rezolvate de la sursă) care părea mai prietenos și mai simplu decât să spargem toată casa și să aducem apă caldă în curte. Ar fi fost o idee bună, dar probabil nu i-ar fi fost bine iarna afară, a suspectat V.

Până la urmă, ca să-mi facă pe plac (și, intuiesc eu, ca să-l folosească dacă mai pleacă la pescuit), V. a achiziționat un duș de campanie cu o pungă în care se încălzește apa de la soare. Ne-a fost atât de necesar, încât nu l-am folosit niciodată, până la urmă :))

Voi aveți duș în curte? Pe balcon? V-a fost necesar? V-ar fi necesar?

Viața e o aventură

Ei bine, Fip e mult mai usor de impresionat. Practic, nu trebuie să depun eu niciun efort. El e pur si simplu impresionat de viață în sine. Viața e o aventură, atunci când stii din ce unghi s-o privesti.

Jucăriile ”de fetițe” și ”de băieți” - condiționate social sau genetic?
Dr. Lawrence Cohen in Romania - Cum a fost la conferință