1. Interesează-te despre aspectele legale
Teoretic, în România toți copiii trebuie să meargă la școală. Așa prevede legea. Că e ilegal să privezi un copil de educația școlară. Educația școlară e atât un drept, cât și o obligație, așa că să decizi să-ți ții copilul acasă e o încălcare a legii, care se pedepsește destul de serios. Pe de-o parte mi se pare abuziv să te oblige să-ți trimiți copilul într-un mediu care e departe de a fi benefic pentru copil, de multe ori. Pe de altă parte înțeleg că aici nu e vorba de o bulă de părinți care fac homeschooling, ci de o altă grămadă de părinți care ar prefera să-și trimită copiii la muncă, în loc de școală. Și că, într-o mare parte a societății noastre, școala poate fi o salvare a unui copil abuzat acasă în fel și chip.
2. Găsește-ți o comunitate
O comunitate de părinți care și ei fac homeschooling. Ei cunosc și rezolvarea punctului 1 și-s trecuți prin unele provocări la care poate tu nu te-ai gândit până acum. Pot veni sfaturi bune de acolo și-n plus e util și să nu te mai simți altfel decât ceilalți. Din ce am văzut, mulți oameni simt nevoia să-și dea cu părerea despre deciziile tale, chiar dacă nu i-a întrebat nimeni și nu le-a cerut nimeni să spună ce părere au, ce gândesc și, în niciun caz, nu i-a invitat nimeni să critice.
3. Caută programa școlară din România.
Știu, fugim de școală pentru că tocmai ce ziceam în celălalt articol: multe lucruri se întâmplă greșit acolo, printre care (unul din cele mai importante) programa școlară. Însă… Eu m-aș asigura că am pus copilul în contact cu ce învață ceilalți (desigur în abordare diferită, poate nu atât de detaliat acolo unde interesul nu e așa de mare), însă nu știi niciodată când îți vine copilul acasă și zice: ”Mama, tata, vreau să merg la școală, să am colegi, să fac ce fac copiii ceilalți.”
Acum, poate n-o fi un sfat bun, dar eu așa aș fi făcut dacă alegeam homeschooling.
4. Pregătește-ți materialele
Elevul de acasă va avea nevoie (în general ca și elevul de la școală) de:
- caiete sau foi liniate într-o mapă
- caiete sau foi de matematică
- creioane pentru scris
- creioane pentru colorat (cerate și normale)
- ascuțitoare
- gume de șters
- pixuri colorate
- stilou și rezerve
- pic
- batoane de lipici
- riglă
- set de geometrie
- bloc de desen
- acuarele
- pensule
- carioci
- foarfecă
- agrafe de birou
- patafix
- hârtie colorată
- carton
- lut
- alte lucruri utile
Pe lângă lucruri pe care oricum i le luai copilului și la școală mai ai nevoie să te gândești și la alte lucruri, însă asta depinde de stilul de învățare.
De exemplu, spațiu de depozitare pentru materiale și pentru proiectele făcute. Aici aș adăuga și un panou de plută, unde pot fi agățate unele dintre proiecte sau alte lucruri utile de avut la îndemână.
Metode pentru ”depozitare” digitală.
O tablă sau un whiteboard nu neapărat pentru predare, ci pentru sesiuni de brainstorming sau alte lucruri pe care copilul vrea să le scrie și să le vadă la un loc.
Un calendar ușor de personalizat.
O imprimantă bună (cu cartușe rezonabile ca preț), un scanner. Sunt multe resurse online pentru homeschooling și e păcat să nu profiți de ele.
Poate că și un laminator ar fi o idee bună (ies niște ierbare foarte durabile cu ajutorul laminatorului) și poate și un shredder.
Deși nu facem homeschooling, noi folosim și un proiector pentru unele activități, iar proiectorul poate înlocui cu foarte mult succes televizorul, dacă vreți să urmăriți documentare sau alte materiale interesante.
Apoi, pentru a învăța cu adevărat științific, e nevoie de un microscop (evitați-le pe cele pentru copii și luați unul normal), de un telescop, kit de chimie.
Pentru că unul dintre motivele pentru care părinții aleg homeschooling e și faptul că nu-i musai acasă sala de clasă. Și unde poți învăța mai bine despre natură dacă nu… în natură. Așa că o investiție bună poate fi un reportofon (pentru înregistrat impresiile din natură), un binoclu, o lupă și alte lucruri utile pentru trusa de explorator (a noastră e așa)
Deși eu nu fac homeschooling cu ai mei, folosesc multe dintre instrumentele de mai sus (n-avem shredder și nici calendar, iar în loc de reportofon, Ema folosește un caiet și un creion, dar așa exersăm scrisul și nu neapărat informațiile legate de natură)
5. Asigură-te că știi că procesul nu va decurge perfect
Bine, desigur că asta se aplică în orice zonă a vieții noastre, dar e bine să plecăm de la început cu o perspectivă realistă. Câteodată va fi greu, câteodată mai ușor, vor fi zile când merge, zile când nu merge, perioade de progres și perioade de stagnare. Homeschoolingul e ca viața, până la urmă 🙂
Voi ați încercat? Cum a mers?
Cum ajungi de la Mary Poppins la discuții despre echilibru
Drept urmare, weekendul trecut am decorat. Și ca să fie treaba treabă, pe lângă faptul că am curățat casa, am decorat-o și am gătit prăjitură cu mere, ne-am mai uitat și la un film. Nu de groază, nu înspăimântător, ci … Mary Poppins. Pentru că eu sunt un suflet bătrân și nostalgic, ne-am uitat la varianta din 1967, cea cu Julie Andrews.
Tu ce vrei să te faci când o să fii mare?
Nu cred că era reuniune de familie unde o mătușă parfumată, care pupă copilul cu lichid de multă salivă pe obraji, să nu scoată prin buzele rujate așa o întrebare. Dacă nu era o mătușă, sigur era un unchi, sau o vecină, sau o prietenă de familie, sau domnul care venea să repare țevile. Iar înainte de acești oameni, întrebarea era pusă de mama și tata, de bunica și bunicu’. Ce să mai, o întrebare pe buzele tuturor celor care aveau un copil în față.
Ce pot face copiii pentru planeta noastră?
Unul dintre rolurile noastre principale ca părinți este să ne pregătim copiii pentru viitor. Nu doar despre relații, încredere în sine, un job potrivit și echilibrare emoțională, ci și pentru mediul în care vor trăi. Care nu știm exact cum va arăta, însă știm că nu va arăta așa cum arată acum. Educându-ne copiii despre problemele actuale legate de mediu (încălzire globală, poluare, etc.) le oferim instrumentele pentru a-și proteja viitorul. Și e important să o facem și noi, aici și acum. Pentru viitorul lor și pentru viitorul copiilor lor.