Să ai copii sau animale de companie e atât de diferit, încât nici nu-mi pot da seama cum de mi-a trecut de multe ori prin gând faptul că e, până la urmă, extrem de asemănător. Și-apoi mi-am dat seama. Depinde de cum îți tratezi animalele și copiii.

Cum e diferit să ai un câine de un copil?

Câinele își poate purta de grijă

Un câine, chiar și pui, poate sta câteva (mai multe sau mai puține) ore singur în casă, fără să fie în pericol. Câinele reușește să-și poarte de grijă, să nu se pună în situații de viață și de moarte, chiar dacă nu e supravegheat. Eu am pus, la un moment dat, o cameră în casă, care a filmat tot ce făceau câinii noștri cât eram noi plecați (da, aveam mult timp liber pe vremea aia; încă nu aveam copii. Ce făceau? Nu făceau nimic. Au dormit aproape tot timpul cât am fost noi plecați. Unul pe perna lui, celălalt în geanta mea, din care nu mai reușea să iasă și a avut nevoie de ajutorul prietenului lui, să-l tragă de coadă afară de-acolo. Apoi a dormit și el pe perna lui.

Un câine nu are nevoie de 3 mese și 2 gustări pe zi.

Ba chiar e sănătos ca un adult să aibă o singură masă pe zi, dar eu cum rămân ancorată în paradigma umană, parcă nu pot cu o singură masă, așa că i-am împărțit-o în 2. Una dimineața și una seara.

Copiii din cartier îl scot pe câine la plimbare

Cum avem un câine foarte prietenos și foarte iubitor de copii, e în culmea fericirii atunci când vin fetele, îi pun lesa și îl scot la plimbare. Îl aleargă bine și-l aduc înapoi cu limba scoasă de un cot. Are nevoie de aproximativ 3 minute și jumătate să-și revină, ceea ce e incredibil pentru noi și pentru el.

Un câine lasă păr prin casă

Nu știu copiii voștri cum sunt, dar ai mei nu năpârlesc și nu găsesc părul lor la toate colțurile camerelor. În schimb păr de Doni ne-ar înghiți, dacă n-aș aspira frecvent.

Un câine nu se plânge că nu vrea afară

Deși am auzit de câini cărora nu le place dacă e ud afară, eu n-am avut niciodată astfel de specimene. Iar specimenul de acum a reușit performanța să plece de acasă în cea mai geroasă noapte din iarna asta și să se întoarcă dimineața. Iar eu eram îngrijorată că o să înghețe la propriu și mă dădeam de ceasul morții de îngrijorare.

Câinele e mai mereu bucuros

… indiferent dacă i-am pus mâncarea în bolul albastru sau în ăla roșu, indiferent dacă are zgarda portocalie sau zgarda gri, indiferent dacă i-a furat unul din copii mingea, indiferent de multe.

Și, desigur, sunt mai multe deosebiri, mai ales din cele serioase, cum ar fi că omul e om și câinele e câine. Dar, să trecem la asemănări:

Cum e asemănător să ai câine sau copil?

Câinele nu-și poate purta mereu de grijă

OK, în 99 de cazuri din 100, câinii se descurcă singuri acasă. Apoi văd pe Facebook un filmuleț despre un câine care a inundat toată casa, altul despre un câine care a dat drumul la gaze, de era să explodeze tot cartierul. Am și eu acasă un specimen căruia i-a fost rău cât am fost noi plecați și a acoperit parchetul din living cu un strat consistent de vomă lipicioasă. Despre cum am găsit perdelele franjuri, nu mai zic. Bine, zic. Erau rupte de la jumătate. Deci, nu-i chiar așa simplu nici cu ei.

Și câinele și copiii trebuie hrăniți… cu grijă

Deși Doni nu-i așa pretențios din punct de vedere papil-gustativ, trebuie să am mare grijă ce-i dau să mănânce, ca să nu se strice la stomac. Prefer să-i dau mâncare gătită, așa că-i gătesc și lui, o dată la două zile. Se mai întâmplă să mă trezesc îngrijorată că mai e prea puțină mâncare pentru mic dejun și-mi dau silința să încropesc ceva sănătos și gustos pentru el. Ba chiar îi mai fac și un sendviș câteodată (cu mozarella), pentru că știu că-i place.

Scutece și șampon pentru câine

De pe vremea când nu aveam copii știam foarte bine care sunt prețurile la șampon de copii și la aleze (ok, nu chiar scutece), pentru că le foloseam pentru căței. Erau mai ieftine (alezele) și mai bune (șampoanele). Unul din câini avea o problemă cu pielea și îi cădea părul (deși rasa n-ar fi ”permis”), iar șamponul blând, de bebeluși, îi făcea cel mai bine.

Nopți nedormite

Copiii dorm în camera lor, părinții în camera lor. Câinele doarme cu noi în cameră, însă… La fel ca și copiii, are un catraliard de treziri pe noapte. Și, după ce mi se trezește Fip la 1.30, 3, 4, 5, 6 dimineața (true story, de azi noapte), în restul timpului aud gheruțe de Doni, tot plimbându-se prin dormitor. Dacă n-ar fi nevoie să aud copiii noaptea, aș închide ușa la dormitor, iar el ar dormi pe hol. Dar asta nu se poate, pentru că nu mai aud copiii când au ei trezirile nocturne. Parcă dorm în gară.

Vaccinuri și vizite la veterinar

Sigur, cu copiii nu merg la veterinar, ci la pediatru. Însă și câinele are o schemă de vaccinare, trebuie văzut periodic de veterinar. Nici lui nu-i place acolo. Și pe el trebuie să-l țin și să-l imobilizez. Cumva la el îmi e mai ușor decât la copii, asta e adevărat.

Lucruri care ar trebui să stea în interiorul corpului, dar le găsești pe covor

Uh, da. Neplăcut. Și câini și copiii pot avea diaree, stări de vomă și-alte cele. Dacă pun în balanță cât pipi/caca/vomă am șters de la copii, cântărește cam la fel cu cât pipi/caca/vomă de cățel am șters în ultimii ani.

Timp de calitate cu mine însămi (sau cu V)? Ce glumă bună!

Știți momentele alea când abia ai ajuns la baie și n-ai apucat decât să-ți dai pantalonii jos și deja auzi o voce mică ”Mami, ești gata? Vii?”? Ei, de multe ori și cu patrupedele e foarte similar. Chiar am o poză cu coada câinelui nostru care se strecurase pe sub ușa de la baie. Spațiu personal? Timp singuri? Ce-i aia?

Noroi, peste tot noroi!

Copiii uită să se descalțe, cățelul n-are cum. Și copiii și cățelul iubesc bălțile și noroaiele, pe care le aduc apoi în casă. Ah, și dacă tot suntem la capitolul murdărie, amândoi fac aceeași mizerie atunci când mănâncă (și, din păcate, și unii și alții mai mănâncă uneori de pe jos).

La voi cum e?