Sunt norocoasă
Cum i-am rămas mică Emei și o recomandare de carte pentru părinți

Subiectul ”Aromaterapie” apare tot mai des în discuțiile dintre mame. Unele sunt convinse că aromaterapia vindecă tot, altele că aromaterapia e o invenție sau o practică inutilă. Pe noi aromaterapia ne-a ajutat de multe ori. De multe ori am reușit să tratăm bolile copiilor cu ea, sinuzita mea veșnică, ne-a calmat sau ne-a bucurat, în funcție de ce aveam nevoie pe moment. Nu ne-a fost utilă de fiecare dată când am folosit-o. Nu am reușit să înlocuim de fiecare dată Ventolinul lui Fip cu uleiurile pe care le folosim. Dar de foarte multe ori da. Am reușit.
Am folosit uleiuri pure, care chiar să aibă efecte terapeutice, am respectat cu strictețe indicațiile aromoterapeutei cu care am lucrat, nu am supus copiii la practici periculoase, nu am refuzat tratamentul medicamentos atunci când n-am făcut față cu uleiurile. Asta e experiența noastră, foarte pe scurt, cu uleiurile esențiale.

Mai multe am rugat-o pe Ada de la Aromateria să ne povestească:

”Aromaterapia s-a răspândit în ultimii ani într-un ritm accelerat. Este luna de miere a uleiurilor esențiale. Le folosim, le vindem, vorbim despre ele, ne tratăm și tratăm și pe alții tot cu ele. Să ai copii și să nu folosești uleiuri esențiale este, mai nou, o catastrofă. Ce se întâmplă, de fapt? 

Despre aromaterapie, pe scurt. 

De ce se îndrăgostește lumea de uleiurile esențiale? 

Avem tendința de a subestima simțul mirosului. Este, însă, calea cea mai rapidă către creier. Aromele pe care le simțim ne pot schimba starea deoarece informația este transmisă direct la sistemul limbic, la creierul reptilian, la zona din creier care este responsabilă cu emoțiile noastre, cu înstinctul, cu tot ceea ce stă la baza noastră din punct de vedere emoțional. După ce le avem în casă, „ceva” ne tot atrage către ele. Da, este vorba despre starea de bine pe care ne-o dau. Și da, una dintre cele mai eficiente forme de manipulare este cu ajutorul aromelor. 

Aromaterapia clinică vs. aromaterapia subtilă. 

După ce intrăm în contact cu uleiurile esențiale aflăm că toate sunt bune pentru orice. Aflăm că au zeci de proprietăți. Că s-au făcut studii. Că ne vindecă. Ne simțim confuzi. Sau poate aflăm aceste informații înainte de a intra în contact cu uleiurile și atunci, în mod firesc, devenim sceptici. Totul pare exagerat. 

Primul pas înspre înțelegere este diferentiarea celor două tipuri de abordări în aromaterapie.  

Aromaterapia clinică presupune o abordare țintită pe simptom. În aromaterapia clinică se înlocuiesc medicamentele de sinteză cu medicamente naturale aka uleiuri esențiale. Se iau în considerare studiile făcute pe compușii chimici care se găsesc în uleiurile esențiale, se fac combinații care au la bază chimia uleiurilor și se folosesc în vederea ameliorării simptomului. Spre exemplu, este demonstrat faptul că un compus care se găsește în mod natural în uleiurile esențiale de arbore de ceai și de măghiran dulce, terpinen-4-ol, are acțiune antihistaminică, iar acest lucru înseamnă, din perspectiva aromaterapiei clinice, că o combinație din cele două uleiuri va avea o acțiune antihistaminică mult mai puternică, deoarece compusul chimic responsabil de această acțiune va fi în cantitate mai mare. 

 

Aromaterapia subtilă, pe de altă parte, presupune o mare doză de subiectivism. Conform acestei abordări orice ulei poate fi bun pentru orice problemă pentru că beneficiarul își alege uleiul cu care rezonează, iar uleiul respectiv ajunge să echilibreze toate planurile, nu doar cel fizic. Revenind la exemplul cu alergiile, din perspectiva aromaterapiei subtile, persoana alergică poate să aibă nevoie de un ulei obținut din frunze precum eucalipt, care să susțină respirația și fondul emoțional înlăturând congestia psihologică („deschidere”, „optimism”, „vitalitate”). Sau poate să aibă nevoie de un ulei precum salvia sclarea (Clary sage), un ulei care îi „deschide pieptul”, o ajută să inspire mai profund, să își acceseze intuiția și îi oferă claritate în simțire („clary”). În aromaterapia subtilă abordarea este una holistică, se iau în considerare toate planurile (fizic, mental, emoțional, energetic).

Neînțelegând diferențele dintre cele două abordări ajungem cu ușurință la confuzie, la exagerări, la scepticism.

Orice formă de terapie presupune și un terapeut. Se poate practica aromaterapia acasă?

Atât timp cât respectăm câteva reguli care să ne asigure baza de siguranță în aromaterapie, da, o putem practica acasă. În aromaterapie, atât timp cât ne ascultăm intuiția, putem fi proprii noștri terapeuți. Traseul este unul simplu: ne asigurăm baza de siguranță păstrând în minte câteva reguli de bun-simț, iar apoi ne ascultăm intuiția. Acest traseu presupune, însă, ca fiecare să își asculte propria intuiție, inclusiv copiii.

Care sunt cele mai importante reguli de siguranță în aromaterapie?

Cele mai sigure metode de aplicare ale uleiurilor esențiale sunt inhalarea și aplicarea topică. Ingestia este specifică aromaterapiei clinice și se folosește doar la indicația unui aromaterapeut sau medic specializat pe ingestia uleiurilor esențiale.

Aplicarea topică (masajul) se face întotdeauna după diluarea în prealabil a uleiurilor esențiale.

Unele uleiuri esențiale au contraindicații, indiferent de metoda de administrare folosita. Cele mai expuse categorii de persoane sunt copiii, femeile însărcinate, vârstnicii, alergicii, epilepticii și persoanele cu imunitate compromisă. Există uleiuri esențiale care nu se folosesc niciodată în preajma acestor categorii de persoane.  Verificați în surse sigure fiecare ulei esențial înainte de folosirea lui. Dacă pe etichetă nu apare nicio contraindicație, nu presupuneți că acestea nu există. Atenție la uleiurile esențiale fototoxice (nu se aplică pe pielea care urmează să fie expusă la raze UV)!

Nu folosiți uleiuri esențiale înainte și după tratamentele pentru cancer.

Ascultați-vă intuiția, verificați orice informație și treceți-o prin filtrul personal!

Aromaterapia este o terapie integrativă și complementară medicinii alopate. Nu este o terapie alternativă. Folosiți-o cu încredere atât în scop preventiv, cât și pentru echilibrare! Păstrați legătura cu un medic deschis, cu care rezonati și în care aveți încredere.

Cu drag de voi,

Ada”

Sunt norocoasă
Cum i-am rămas mică Emei și o recomandare de carte pentru părinți