Raftul cu cărți (I)
3 lucruri pe care să nu le spunem copiilor despre ... serviciu

Pe 8 iunie am fost la cea de-a șaptea ediție a Balului Britanic, pentru a doua oară în viața mea. Balul Britanic este un eveniment cu o tradiție deja renumită printre evenimentele cu miză profundă pentru educația și viitorul copiilor din România. Evenimentul este organizat anual de International House Bucharest și English Kids Academy.

Prima dată am fost anul trecut și m-am simțit tare bine, așa că mi-am zis, de ce să nu repet experiența. Plănuiam ca anul ăsta să merg și cu copiii. Văzusem deja de anul trecut că fetițele de acolo erau îmbrăcate chiar ca de bal, așa că îi pregătisem Emei rochița ei lungă până în pământ, iar lui Fip niște pantaloni scurți de in, bej și cu bretele, cu o cămașă albă și o bască în carouri.

N-a mai fost să fie, pentru că ai mei copii n-au vrut să vină din ”concediu” (erau în concediu la bunici, pentru prima dată în viața lor și a mea – alt succes răsunător și ăsta, despre care o să vă mai povestesc, mai ales că se pare că o să se mai repete), așa că mi-am luat pantalonii muștar pe mine și m-am dus. Rochie de bal n-aveam, iar pentru rochie de cocktail n-aveam genunchii potriviți. Cu câteva seri înainte, profitând că am copiii în concediu, după cum ziceam, am ieșit și eu, ca o doamnă, pe tocuri, cu prietenele în oraș. Oraș în care m-am lățit cât mine de mare pe piatra cubică din centrul vechi, chiar în timp ce o echipă de filmare filma o scenă de film/reclamă/ce-or fi filmat ei acolo. Dacă mă vedeți la televizor cum mă adun de pe jos, în rochia mea neagră de Morticia, let me know.

Dar să trecem de insuccesele mele și să revenim la evenimentul despre care vă povesteam, ca să vă spun și cum mi s-a părut. La fel ca anul trecut, mi-a amintit de petrecerea de vară (Sommerfest) pe care o organiza școala unde învățam eu. Sigur, nu era la Hotel Caro, n-aveam cafea la capsule și nici aer condiționat, dar atmosfera aia de bucurie că a venit vara, că e vacanță, că sunt fructe și cer curat, îmi umplea mereu inima. Ca și acum.

Am văzut domnișoare mai mici și mai mari în rochii de bal, cu multe straturi, groase și grele, în care alergau ca niște gazele printre părinții și profesorii de acolo. De fapt, dacă stau bine să mă gândesc, n-am văzut prea multe fete mergând, ci doar alergând.

Vedeți voi, atunci când alergi, părul îți flutură altfel, la fel și rochia. Și te simți mai prințesă. Prințesele n-ar trebui să meargă. Doar să alerge și să zboare. Bine, le ajuta și cvartetul Anima, care cânta feeric printre florile minunate din grădină. Și când zic feeric nu e doar o figură de stil, ca să vă hipnotizez și să vă duc cu mintea într-un loc de poveste, nu-i nicio metaforă obosită și prea siropoasă. Chiar așa am simțit-o..

Încă de la început, Balul Britanic a beneficiat de sprijinul Ambasadei Marii Britanii la București, bucurându-se de atenția Casei Regale a Marii Britanii.  Și în acest an, Excelența Sa Domnul Ambasador Paul Brummell, Ambasadorul britanic în România, s-a bucurat alături de invitații și participanții Balului, alături de prințese și domnițe zburătoare.

„Am avut parte de încă un eveniment de succes și ne-o confirmă în primul rând numărul mare de participanți și la această ediție. Ne bucurăm că am putut face încă o bucurie elevilor noștri în acest final de an școlar și suntem încrezători că vom merge mai departe tot împreună, sprijinind educația tinerilor din România” a declarat Mihai Laurentiu Gânj, Președinte English Kids Academy.

Balul Britanic este un eveniment educațional și cultural de elită, în cadrul căruia copiii cu rezultate excepționale la limba engleză sunt premiați și au parte de o experiență de neuitat cu o mulțime de surprize. Printre acestea, se numără prestațiile unor artiști celebri pe scena Balului Britanic 2018: CRBL, Cvartetul Anima, Drum Circle si Orlando Petriceanu, Maia Mălăncuș, artistii Operei Comice pentru copii.

Abia aștept ediția de anul viitor <3

PS: Ah, am uitat să fac poză cu Regina 🙁

Viața e o aventură

Viața e o aventură

Ei bine, Fip e mult mai usor de impresionat. Practic, nu trebuie să depun eu niciun efort. El e pur si simplu impresionat de viață în sine. Viața e o aventură, atunci când stii din ce unghi s-o privesti.

Raftul cu cărți (I)
3 lucruri pe care să nu le spunem copiilor despre ... serviciu