Va fi vreodată suficient?
Tartă rapidă din resturi

Bună, sunt Diana, am 32 de ani, m-am măritat o dată acum câțiva ani și am doi copii. L-am întâlnit pe V. pe vremea când eram foarte tinerică, ne-am văzut, ne-am plăcut, m-a cerut de nevastă în vârf de stâncă, am zis da și aia a fost. Am făcut o nuntă normală, nici tipic românească, dar nici complet extravagantă. Eu am purtat o rochie albă, el a purtat un costum negru, am avut 100 de invitați într-o sală mare, ne-am distrat, dimineața oamenii au mâncat tort și au plecat acasă.

La momentul respectiv n-aș fi făcut nimic altfel decât cum le-am făcut. Pentru mine a fost o nuntă frumoasă, la care m-am distrat (pe lângă grețurile din primul trimestru de sarcină), unde au fost toți prietenii noștri, care mi s-a părut că s-ar fi simțit și ei la fel de bine.

Acum, însă, aș face lucrurile altfel. Aș simplifica multe lucruri, ca să mă pot bucura și mai tare de tot. Ca să fiu mai conectată la moment, la oamenii din jurul meu, ca să simt chiar că sărbătorim … iubirea. Despre asta e vorba, până la urmă, nu?

Mi-aș lua o altfel de rochie de mireasă, aș face un alt fel de petrecere, aș fi și mai relaxată decât am fost data trecută

Concret, mi-ar plăcea o petrecere în aer liber, într-o seară plăcută de început de vară, cu puțini invitați, cu puțină muzică de jazz, cu gustări lejere de picnic și cu cocktailuri de toate felurile.

Locatii nunta outdoor

Sursă foto și mai multe idei

Nu mi-aș mai lua o rochie clasică de mireasă, ci fie o rochie lungă și galbenă/verde cu sandale romane în picioare, fie o rochie albă și până la genunchi, cu voaletă și balerini colorați în picioare.

Aș începe petrecerea într-o sâmbătă dimineață și aș încheia-o atunci când invitații s-ar plictisi/ar fi prea obosiți. N-aș face poze regizate sau alte lucruri pentru că ”trebuie”. M-aș simți doar bine lângă oamenii dragi din viața mea.

Și știți ce? Nu doar că mi-aș dori. Ci chiar o să facem treaba asta. Încă nu am decis când, dar ea se va întâmpla. Poate când vom împlini 10 ani de căsnicie (dacă nu vom uita, cum pățim în fiecare an) sau poate cu altă ocazie. O să fie a doua noastră nuntă, diferită de prima. Prima a fost despre ce eram atunci. A doua va fi despre ce suntem acum.

Până atunci, aștept să fiu cerută iar de nevastă. Aici câteva idei de cerere în căsătorie, dacă vă interesează. V oricum nu-mi citește blogul, așa că va trebui să-și caute singur inspirația :))

Sursă foto

Va fi vreodată suficient?
Tartă rapidă din resturi