Rețetă delicioasă de turtă dulce (fără zahăr)
Bolovanul pasiv-agresiv care mi-a spart bula

inspiratia zilei

 

E ora 11.30. Am ajuns la birou acum o oră și jumătate și de atunci am deschisă în față coala asta albă, virtuală, care așteaptă să fie scrisă. Era prioritatea pentru dimineața asta. Ce am făcut, în schimb? Mi-am pus cremă pe față, am dat 14 mailuri, dintre care nu toate urgente, am căutat pe google numele stră-străbunicilor mei, curioasă de ce o să mai găsesc, am dezbătut o teorie cu colega mea de birou, am citit și m-am implicat activ în niște discuții referitoare la importanța Regelui Mihai I în istoria recentă și mai puțin recentă a țării noastre, am tras de o cafea, am vorbit la telefon.

Foaia, a rămas tot goală, în ciuda mea, în fața mea. Vorba bunică-mii, ”tai, tai, și tot mic rămâne”. Așa și eu. ”Amân, amân și tot nu se scrie singură”.

Amânarea asta mi-a mâncat sufletul o bună parte din viața mea. Aveam ceva de făcut? Amânam până când trebuia să fac totul în stres, ca să termin fix cu o secundă înainte de deadline. Sau amânam până când mai era nițel și îmi bătea careva obrazul că n-am făcut.

 

Ce lucruri amân?

Am stat și m-am gândit. Ce amân? Că doar nu amânam lucrurile care îmi făceau plăcere, nu? Nu pe toate. Într-adevăr, nu amânam atunci când era ceva de schimbat lumea. De luptat cu cineva sau cu ceva. De apărat o idee, o valoare. De construit. De ajutat. De îmbunătățit. În general, lucruri care îmi aduceau satisfacție emoțională, pe alea nu le amânam.

Dar amânam restul. Să mănânc. Să dau un email. Să scriu un text. Să mă ridic din pat. Să sun pe cineva. Invariabil ajungeam să uit, să amân prea mult, să se adune prea multe și să simt că nu le mai fac față. Era clar că nu mai puteam funcționa așa, ba chiar mă întrebam cum de am funcționat vreodată așa.

 

De ce amân lucrurile?

Am identificat în primul și în primul rând de unde vine amânarea asta. Ce o generează și ce generează ea mai departe. Care sunt tiparele, de unde vin ele. N-o să vi le dezvălui, pentru că fiecare dintre noi are tiparul său. Poți să amâni ceva pentru că n-ai învățat niciodată inițiativa, poți să amâni ceva pentru că ți-e teamă că o să dai greș sau poți să amâni ceva pentru că ți-e teamă că o să reușești. Sau alte ”poți să”. Motive sunt multe.

Deci da. Mi-am dat seama de unde vine. M-a ajutat asta cu ceva? Parțial. M-a ajutat să-mi dau seama că nu sunt eu o nasoală care amână din rele intenții și mi-am putut acorda nițică autocompasiune. Dar mai departe de atât nu s-a întâmplat nimic.

Am amânat în continuare, conștientă de unde vine amânarea și ce se întâmplă cu mine atunci când amân. Până într-o dimineață când m-am trezit la viață. ”Măi, dar nu mai pot așa. Îmi e greu să funcționez așa, e prea multă presiune. Și, în plus, ce lecție îi învăț eu pe copiii mei. Acum e momentul să schimb”.

 

Ce-am făcut ca să nu mai amân lucrurile?

Și mi-am propus ca din acel moment, de fiecare dată când constat că amân, să mă ridic fain frumos de pe scaun și … să fac. Pur și simplu așa, împotriva voinței mele, sau din pura mea voință.

A funcționat? Da! A fost greu? Nu foarte. Mai uit câteodată? Da. Ca azi dimineață.

Așa că dacă și tu amâni, încearcă să-ți dai seama de unde vine amânarea asta. Dar, mai presus decât asta, pune mâna și fă! Just like that. Fără scuze și fără justificări! Ridică-te de pe scaun, pune un zâmbet pe față (sau trage o înjurătură, dacă simți că te ajută asta) și pune mâna și fă.

Atât. Și iaca, am făcut și eu azi ce aveam de făcut. Să vedem ce e următorul lucru pe listă…

Rezoluții pe 2018

Program de mamă fără copii
Voi ce cadouri ați luat? O pompă de apă, o parcare pentru mașini, un șemineu?

Când am decis că voi fi freelancer, m-am pus frumușel la masă și am început să mă gândesc de unde și cum să încep. Google îmi propunea o mie de soluții magice, toate cursurile pe care le-am ascultat propuneau aceleași soluții la fel de magice, cărțile pe care le citeam îmi propuneau aceleași soluții magice.

Program de mamă fără copii
Voi ce cadouri ați luat? O pompă de apă, o parcare pentru mașini, un șemineu?

Ce si cum sunt parintii toxici

Reteta Clafoutis cu doi copii

E greu să fii copil de părinte toxic și e și mai greu să accepți că nimic din ce s-a întâmplat nu avea, de fapt, legătură cu tine. Că tu n-ai greșit cu nimic și că nici părintele nu ți-a vrut răul în mod explicit, ci că și tu și el ați fost prinși într-o roată a nedreptății.

Reteta Clafoutis cu doi copii

Unde comunicare nu e, nimic nu e – Comunicarea asertiva

10 lucruri pe care le puteti face cu pulpa de fructe
Dor de mare

În relațiile de cuplu, comunicarea e esențială. Așa văd eu lucrurile. Fără comunicare nu vom reuși să transmitem cu adevărat ceea ce este în noi. Nu vom reuși să ne deschidem, iar partenerul nu ne va cunoaște niciodată în totalitate. Va lipsi intimitatea, atât de importantă între doi oameni ce se iubesc. Și nu mă refer aici la intimitatea aia, deși comunicarea e la fel de importantă și când vine vorba despre sexualitate.

10 lucruri pe care le puteti face cu pulpa de fructe
Dor de mare

Mame, calmați-vă! Dar cum?

Proiectul ”Cetatea Râșnov” și dinozaurii
Din nou despre uleiul de cocos, iubirea vieții mele

Și pentru că mă adresez mamelor, mi se pare redundant să explic cum viața de mamă e grea și obositoare. Oricât de mult ți-ai iubi copiii, e greu. E greu să te trezești la 5 dimineața, odată ce copilul face ochi pentru că nu vrea să mai piardă nici măcar o secundă prețioasă de viață și joacă și e și mai greu ca la 6 seara să mai fii calmă și zâmbitoare, după o zi întreagă în care ți-au fost tocați nervi.

Proiectul ”Cetatea Râșnov” și dinozaurii
Din nou despre uleiul de cocos, iubirea vieții mele

Tu ce ai face pentru iubire?

Episodul 9: Cizmarul fara pantofi si mama fara roluri
Cele 5 misiuni pe care le-am primit de la Prietenii Cățeluși (P)

Sunt atât de multe clișee în jurul iubirii adevărate, încât chiar și dacă ajungi să te-ntâlnești cu ea s-ar putea să n-o recunoști. Pentru ca lumina ochilor tăi s-ar putea să nu vină pe-un cal alb, să nu aibă de la ce să te salveze, ba s-ar putea chiar să nici nu poată să te salveze, iar dacă mă întrebați pe mine s-ar putea să nici nu fie bine să te salveze.

Episodul 9: Cizmarul fara pantofi si mama fara roluri
Cele 5 misiuni pe care le-am primit de la Prietenii Cățeluși (P)

Conferința Internațională de Psihotraumatologie 2017

Când nu ești bine cu tine, nu ești bine cu nimeni - Fetița din casa rotundă
3 vitamine de care ai nevoie iarna și o rețetă de tort raw vegan

Timp de trei zile, CiNPT, aflata la cea de a IV-a editie, va reuni importante nume ale experților români și internaționali în psihologia și terapia traumei. Conferința se adresează specialiștilor în psihologie clinică, psihoterapie, consiliere, psihiatrie, practicienilor, dar și publicului larg interesat de acest domeniu.

Când nu ești bine cu tine, nu ești bine cu nimeni - Fetița din casa rotundă
3 vitamine de care ai nevoie iarna și o rețetă de tort raw vegan

Ghid de supraviețuire pentru proaspetele mame – 10 sfaturi utile!

Cum scoți petele de pe copil - ingredientul surpriză
Rețetă delicioasă de pui coquelet în 3 minute și 10 secunde

Când habar n-aveam să fiu mamă, când copilul ăsta se născuse fără instrucțiuni de folosire și când instrucțiunile pe care le primeam de la alții nu erau universale? Mi-am intrat, ușor-ușor, în ritm. Dar la început a fost greu. Ce mi-ar fi plăcut atunci să știu, ca să-mi fie viața mai ușoară?

Cum scoți petele de pe copil - ingredientul surpriză
Rețetă delicioasă de pui coquelet în 3 minute și 10 secunde

Spune-mi pe cine judeci, ca să-ți spun cine ești!

Control sau influență? Ce facem cu copiii?
Cum educăm copiii pentru libertatea de mâine, și nu pentru cea de ieri

– E o puturoasă, dragă. În fiecare zi, la prânz, când o culcă pe fie-sa, stă și ea în pat. Zice că altfel nu adoarme a mică. Ce să zic, parcă eu n-am avut copii. Dar eu n-aveam timp să dorm cu ei în pat, aveam treabă. Asta dă vina pe fie-sa ca să doarmă și să nu facă nimic!

Control sau influență? Ce facem cu copiii?
Cum educăm copiii pentru libertatea de mâine, și nu pentru cea de ieri

Despre teiubescuri, vulnerabilitate și șoapte

Cum să-ți comanzi online haine care să-ți vină - 5 sfaturi utile
Când un copil e bolnav, trebuie să ai grijă de amândoi

Când eram eu mică am auzit multe cuvinte, multe expresii, multe gânduri împărtășite în jurul meu, dar ”te iubesc” nu prea a fost unul dintre ele. Sigur, citeam în cărți despre ”te iubesc”, mai vedeam în filme, auzeam că trebuie să ne iubim țara, pădurile și părinții, dar un ”te iubesc” sincer, din toată inima și cu toată gura, n-am auzit spus în jurul meu. Și asta nu pentru că oamenii din jurul meu nu s-ar fi iubit, ci pentru că nu o spuneau.

Cum să-ți comanzi online haine care să-ți vină - 5 sfaturi utile
Când un copil e bolnav, trebuie să ai grijă de amândoi
Rețetă delicioasă de turtă dulce (fără zahăr)
Bolovanul pasiv-agresiv care mi-a spart bula