Episodul 14: Creierul meu furios
7 mituri despre Laponia

vinaE 7 și jumătate seara. Tocmai ne-am întors de la o petrecere de copii. Fip, copilul mic al familiei, a adormit deja. Ema, copilul mare al familiei, e plecată cu tatăl ei în vecini. Iar eu stau pe canapea și mă macină niște vinovății.

Prima vinovăție de mamă m-a măcinat la 3 minute după ce am văzut a doua liniuță de pe testul de sarcină și am zis „eu nu cred așa ceva”. Vinovăția asta a tot crescut, pe măsură ce acceptam ideea că în mine crește un omuleț, pe măsură ce îi auzeam inimioara cum bate, îi simțeam mișcările și îi vedeam fățuca la ecografie. Și ce vinovății! Că n-am primit suflețelul ăsta cum trebuie pe lume și că în primele 2 săptămâni de sarcină eram îngrozită și nu fericită.

Apoi am trecut la alte vinovății. Că nu crește copilul suficient în burtă, că am mâncat o felie de salam, că nu îi pun muzică să asculte în fiecare seară, că nu număr câte mișcări îi simt pe zi.

Am născut și am trecut la nivelul următor.

Citește mai departe

Bagaje pentru vacanta

Plecatul ăsta în concediu de multe ori e mai obositor decât să stai acasă, atunci când ai copii. Sigur că e frumos să vezi lucruri noi, să mai schimbi puțin mediul și sigur că pentru copii e o ocazie minunată să învețe câte ceva, să se simtă bine, să se minuneze de...

Vocea Ta: Tu stai aici şi plângi – Joc de conectare

”Încă una care mă ia cu conectarea” Când nu suntem conectate e de rău. Ea plânge, eu clocotesc, ea trântește, eu pufnesc, ea țipă, eu mă iau de cap. Și când e așa, sigur sigur trebuie să ne conectăm. Știu că poate o să-ți dai ochii peste cap și o să te gândești ”Încă...

Episodul 13: Diminetile cu doi copii

- Buna dimineata, Fip! Hai, trezeste-te! Azi mergi la piata cu colegii tai de la gradinita! - Daaaa, azi melg la piata cu coledzii mei de la gadanita. Ma tlezesc. Apinde lumina! - Hai sa te ajut sa te imbraci. Cu ce vrei sa te imbraci? - Veau sa ma blac...

Episodul 14: Creierul meu furios

Iar a fugit Doni, schnauzerul tuns ca o focă
Sunt mamă, deci mă simt vinovată. Mereu!

Mai tineti minte emisiunea aia la care erau invitati copii, ca sa spuna lucruri traznite? Am impresia ca si acum mai exista. Cand eram eu mai mica, tin minte ca ma uitam mereu la emisiune impreuna cu mama si ne amuzam tare. E fascinanta iubirea copiilor, naivitatea lor, deschiderea lor si, in acelasi timp, inteligenta lor nativa si intuitia lor.

Iar a fugit Doni, schnauzerul tuns ca o focă
Sunt mamă, deci mă simt vinovată. Mereu!

Episodul 15: Ce bine ca aseara ne-am grabit si am uitat hanoracul!

Idei de cadouri pentru bărbați - 10+ idei de gadgeturi
Căderea părului la femei

Nu stiu daca ati vazut filmuletul cu mama urs panda, care a tot circulat saptamanile astea pe retelele de socializare. Daca nu l-ati vazut, vi-l descriu. O mama urs panda sta linistita in fund si mananca niste bambus. In spatele ei, un pui de urs panda isi face de lucru. La un moment dat, mama de urs panda este lovita de simtul responsabilizarii si pare sa-si aminteasca brusc despre existenta puiului. Se intoarce, bulversata, pentru a se asigura ca puiul e inca acolo. Imaginea e foarte amuzanta. Fix asa m-am trezit si eu din reverie.

Idei de cadouri pentru bărbați - 10+ idei de gadgeturi
Căderea părului la femei

Spune-mi pe cine judeci, ca să-ți spun cine ești!

Control sau influență? Ce facem cu copiii?
Cum educăm copiii pentru libertatea de mâine, și nu pentru cea de ieri

– E o puturoasă, dragă. În fiecare zi, la prânz, când o culcă pe fie-sa, stă și ea în pat. Zice că altfel nu adoarme a mică. Ce să zic, parcă eu n-am avut copii. Dar eu n-aveam timp să dorm cu ei în pat, aveam treabă. Asta dă vina pe fie-sa ca să doarmă și să nu facă nimic!

Control sau influență? Ce facem cu copiii?
Cum educăm copiii pentru libertatea de mâine, și nu pentru cea de ieri

De-ale copilariei

Mă uit așa la ea și mă bucur și eu de copilăria ei, de bucuria ei, de noroiul ei de pe picioare. E copil. Un copil curios, un mic om de știință, un laborant sub cerul liber. Descoperă lumea acum și cum să o facă oare mai bine dacă nu prin toate simțurile? Cum altfel...

Episodul 9: Cizmarul fara pantofi si mama fara roluri

A fost odata un cizmar care n-avea cizme. Si un frizer care nu era tuns. O make-up artista care nu se machia. Si un medic mereu bolnav. Pe acelasi principiu, a mai fost odata, si inca mai e, ca daca n-ar fi, n-ar avea cine sa va povesteasca, o...

Scrisoare către fetiţa mea

Dragă Vanda Mică, Deși ești încă mică, nu pot să nu mă gândesc la cum vei fi atunci când vei crește. Ce fel de adolescentă vei fi? Ce fel de tânără femeie? Oare vei fi mamă? Dacă da, cum te vei comporta cu ai tăi copii? Nu știu ce profesie îți vei alege, nici unde îți...

De ce nu mai vreau să fiu o mamă perfectă

Prima sarcină vs. a doua sarcină (articol amuzanto-serios)
Copiii mei spun că îi bat, îi culc nemâncați și îi țin nespălați

Mult timp am căutat perfecțiunea. Cam în toate ariile din viața mea, dar, în special, în rolul meu de mamă. Să fiu mama perfectă, să fac lucrurile perfect. Ca multe dintre voi, ca multe dintre mamele noastre, ca multe dintre mamele lor.

Și e de înțeles. Mi-am dat seama mai târziu.

Crescute să fim perfecte

Dacă stau să mă uit puțin în spatele meu, în copilăria mea, în adolescența mea și chiar și în perioada mea de maturitate, așteptările de la mine au fost să fiu perfectă.

Prima sarcină vs. a doua sarcină (articol amuzanto-serios)
Copiii mei spun că îi bat, îi culc nemâncați și îi țin nespălați
Episodul 14: Creierul meu furios
7 mituri despre Laponia