Cum să-ți cureți canapeaua
Ce se mai poartă în 2017 la mine în dulap?

– Bună ziua. Am venit și eu cu copilul la o consultație. Face febră de azi dimineață.

– Am înțeles. Haideți să-i luăm temperatura, să vedem cât e. Cristina, ia-mi și mie o temperatură la doamna aici. Băiețelul ei are febră. […] Aha, da. Văd. 37.9

– Da, așa avea și de dimineață.

– Să îl verific puțin. Hai puștiule, deschide gura, ca să mă uit în gâtul tău. Da… E clar. Are roșu în gât. O să vă prescriu antitermice și un antibiotic, să fim siguri.

***

 

– Oau, tușesc de două zile de am făcut febră musculară la burtă. Am luat și siropuri și tot degeaba…

– Da, așa am pățit și eu luna trecută. Până nu am luat un antibiotic, nu m-a lăsat. Am tușit așa vreo 6-7 zile, apoi am luat antibioticul și încet încet m-a lăsat.

– Și ce ai luat?

– Păi aveam în sertar niște Augmentin. Expira în curând, așa că l-am luat ca să-l termin.

– Bun. Ia să mă duc și eu să-mi iau, că nu mai pot…

***

 

Vă sună cunoscut, așa-i?

 

Cel puțin o dată în viață ați asistat la o discuție ca cele de mai sus, cel puțin o dată în viață v-ați întâlnit cu un medic care să prescrie antibiotic fără analize, sau ”preventiv”, cunoașteți cel puțin un farmacist care vinde antibiotice fără rețetă. Sunt convinsă că așa e, pentru că mă uitam puțin pe statisticile referitoare la consumul excesiv de antibiotice și suntem pe locul doi în Europa la consumul de antibiotice.

 

România se află pe locul doi în Europa la consumul de antibiotice

 

 

Nu doar că suntem pe locul doi (sau am fost și în 2014 și în 2015), dar suntem și pe un trend crescător:

 

 

Ce știu românii despre antibiotice?

 

Alte lucruri interesante pe care le-am aflat citind studii pe tema asta și discutând cu medici este că motivul principal pentru consumul excesiv de antibiotice din țara noastră este neștiința, România aflându-se pe un loc codaș, mult sub media UE, în ceea ce privește informațiile corecte despre antibiotice.

 

Întrebările adresate eșantionului de respondenți au fost:

 

  1. Antibioticele ucid virusuri?
  2. Antibioticele au efect asupra răcelilor și gripelor?
  3. Utilizarea inutilă a antibioticelor le face să fie eficiente?
  4. Administrarea de antibiotice mai are și alte efecte secundare, în afară de diaree?

Puteți vedea mai jos graficul din 2013 (nu am găsit unul mai recent, dar presupun că nu s-a îmbunătățit nimic, având în vedere trendul ascendent pe care ne aflăm):

 

 

Din studiul de mai sus a mai reieșit ceva. 17.4% dintre pacienți își procură antibioticele fără a avea o rețetă de la medic. 27% dintre farmaciștii intervievați confirmă că vând antibiotice fără rețetă de la medic și nici măcar un singur farmacist nu a declarat că nu a vândut niciodată antibiotic fără rețetă.  41% dintre medici au declarat că se simt presați să prescrie antibiotice atunci când nu este nevoie de ele.

 

Vrei să primești postările mele pe email?

Dacă vrei să nu ratezi nicio postare, te poți abona la newsletterul blogului.
Nu-ți face grija de spam, nu vei primi decât postările mele.

Da, mă înregistrez

Ce tratează românii cu antibiotice?

Ce sunt antibioticele

Hai că v-am luat cu statisticile (recunosc, pe mine m-au șocat atunci când le-am văzut prima dată) și n-am început cu începutul începutului. Să vorbim întâi despre ce anume sunt antibioticele astea?

Antibioticele sunt o clasă de medicamente foarte importante, cu ajutorul cărora se tratează infecțiile bacteriene, fungice sau, câteodată, unii paraziți.

Adică, atunci când avem o bacterie care cauzează o infecție în organismul nostru, ne va fi administrat un tip de antibiotic.

Printr-o simplă analiză de sânge putem afla dacă febra pe care o avem, de exemplu, este de origine bacteriană sau virală.

Dacă este virală, adică provocată de un virus, orice antibiotic am lua, îl luăm degeaba, pentru că e ca și cum am vrea să stingem un foc la Mogoșoaia, dar am turna gălețile de apă la Galați.

Dacă febra e de proveniență bacteriană, atunci, printr-o antibiogramă vom afla ce tip de antibiotic să folosim. Pentru că nu toate antibioticele sunt eficiente în toate cazurile de infecții bacteriene. Medicii care nu fac astfel de analize, își încearcă norocul prin antibiotice cu spectru mai larg, care pot funcționa sau nu. Dacă nu funcționează, după 5-7-10 zile de tratament cu antibioticul greșit, va recomanda altul. Și tot așa.

Ce mai e important de știut este faptul că un tratament cu antibiotice nu se întrerupe niciodată. Nici măcar dacă după 2 zile constatați că v-a fost recomandat inutil.

Ce efecte negative vin prin consumul excesiv de antibiotice?

OK, pe lângă faptul că antibioticele scad imunitatea organismului și dezechilibrează flora intestinală (și nu numai), mai sunt și alte efecte negative care sunt mult mai severe, rezistența la antibiotice fiind cea mai serioasă dintre ele, pentru că ne afectează global.

Atunci când o bacterie supraviețuiește unui tratament cu antibiotic (în special pentru că tratamentul nu a fost urmat până la capăt), ea se modifică în așa fel, încât până la urmă va rezista mereu antibioticului respectiv. Practic, ea se obișnuiește cu tratamentul, se desensibilizează. Problema este și că bacteria asta transmite informația legată de rezistența la antibioticul respectiv și altor bacterii, astfel încât unele antibiotice ajung să nu mai funcționeze deloc. Problema cea mai mare este atunci când o bacterie primește informația asta de la mai multe tipuri de bacterii, dezvoltând rezistență la TOATE antibioticele…

Până în 2050 se estimează că numărul morților cauzate de rezistența la antibiotice va fi de 10 milioane, iar asta va deveni cauza principală de deces, surclasând, de departe, cancerul. 2050 nici nu e atât de departe. Eu sper să-l prind…

Alte afecțiuni ce pot fi cauzate de excesul de antibiotice sunt: boli autoimune, obezitate, depresie, astm, ginecomastie (care se tratează apoi chirurgical, la fel ca și reconstrucția mamară în cazul femeilor). Și dacă tot dădusem peste articolul despre reconstrucție, din una în alta am găsit un studiu mai vechi, din 2004, care arăta și o legătură între consumul prelungit de antibiotice și cancerul mamar.

Ce putem face noi?

Cheia e la fiecare dintre noi și e important să transmitem informația mai departe. Pentru că ceea ce face vecinul mă privește și pe mine. Nu pot spune ”ei, e treaba lui că ia antibiotice pentru că îi curge nasul”, fiindcă asta mă afectează și pe mine. La fel și pe tine, și pe copilul tău, și pe mama ta, pe tatăl tău, pe taximetrist și pe doamna de la pâine.

  • Nu luați niciodată antibiotice fără recomandarea medicului.
  • Insistați să faceți analize de sânge atunci când medicul recomandă antibiotic fără să vă fi testat înainte.
  • Solicitați antibiograma.
  • Urmați tratamentul complet și nu îl întrerupeți, chiar dacă simptomele s-au ameliorat.
  • Nu consumați băuturi alcoolice în timpul tratamentului.
  • Respectați orele de administrare.
  • Dați informația mai departe. În cazul ăsta, sharing chiar is caring…

Și da, știu, titlul este tip clickbait… Îmi asum… Măcar de-ar ajuta.


Surse:

https://ecdc.europa.eu/

https://ecdc.europa.eu/sites/portal/files/documents/antibiotics-EARS-Net-summary-2016.pdf

https://ecdc.europa.eu/sites/portal/files/documents/antibiotics-ESAC-Net%20Summary%202016_0.pdf

http://www.medicalnewstoday.com/articles/289259.php

http://www.medscape.com/viewarticle/469344

Cum să-ți cureți canapeaua
Ce se mai poartă în 2017 la mine în dulap?