Mi s-a spus de multe ori că sunt exagerată cu siguranța copiilor. Aud adesea că și noi am circulat fără căști pe bicicletă și fără să stăm în scaune de mașini și uite că n-am mai murit. Da, așa e. Noi, ăștia care suntem pe aici, n-am mai murit. Dar alții da. Sau dacă n-au murit, poate au trecut prin niște momente grele, pe care le-ar fi putut evita dacă ar fi călătorit diferit.

Așa că prefer să mi se spună că sunt deplasată că încă mai transport în 80% din timp copilul mic în scaun rear-facing (l-aș transporta așa 100% din timp, dar în cealaltă mașină nu avem încă un scaun rear-facing). Să se uite lumea lung la mine că nu pun copilul mic pe motocicleta de 50 de lei de plastic decât cu casca pe cap, cască de câteva ori mai scumpă decât motocicleta în sine. Că în scaunul bicicletei mele nu se circulă decât tot cu cască. La fel și pe role, bicicletă cu pedale, bicicletă de echilibru, trotinetă sau orice alt dispozitiv de deplasare.

Deci pe astea mai ”de vară” le-am rezolvat. Dar cum o să facem iarna? Acum încă sunt mici și nu merg cu sania decât trași de noi.

Apropos de asta, părinți de doi copii, voi cum vă organizați? Aveți câte o sanie pentru fiecare copil, cu care să faceți trenulețul? Sau aveți o sanie cu două locuri, pe care stau amândoi copiii? Eu nu mă pot hotărî cum e mai bine. Am căutat sănii prin magazine, dar peste tot, modelele decente nu erau în stoc. Așa că am căutat și sanii online, dar nici până acum nu am decis cum vom face… Toată iarna am tras copiii pe rând, cu singura sanie pe care o avem :))
Acum doi ani lucrurile erau simple. Ema în sanie, Fip în wrap. Anul trecut încă mai încăpeau împreună pe sanie. Dar anul ăsta e mai complicat. Că trebuie să transportăm cei doi copii, plus cai, mașinuțe, plușuri (că tot veni vorba de plușuri, la noi a revenit Peppa în mare avânt. Știu că mulți dintre voi căutați plușuri cu Peppa. Le-am găsit căutând saniile, pe același site, la categoria ”jucării de pluș”. Suita Disney o avem completă, păcat că nu se mai joacă decât Doni cu ele. E momentul să ne umplem casa și de Peppa, pentru ca în cel mult două luni să aibă și Doni jucării noi, pe lângă Mickey și Donald și Daisy și care mai sunt. Copiii mei nu apreciază deloc trăitul în mod minimalist…)

Așa, să revenim. Deci, cum o să facem iarna, când copiii își vor lua sania/saniile în spinare și se vor duce în capătul străzii, ca să se dea pe derdeluș? (strada noastră e în pantă). Nu am văzut niciodată până acum prin parcurile din București copii în vârf de derdeluș cu sanie și cu cască, dar o să-i văd probabil pe ai mei. Cum mă gândesc eu să-i protejez?

1. Niciodata fara casca la derdelus

   Nu cred că sunt suficiente căciulile în caz că se vor înfige cu capul în primul copac. Da, sigur, să le acordăm copiilor încrederea noastră, să-i susținem și să nu punem răul înainte. Copiii pot fi precauți dacă au ocazia să încerce să fie astfel. Cu toate astea, accidente se pot întâmpla oricând, așa că musai să poarte cască. Așa mi se pare mie responsabil și vă rog și pe voi să le dați alor voștri căști. Dacă nu pentru siguranța lor, măcar să nu fie ai mei ostracizați că-s singurii cu mamă nebună și cască. Mulțumesc.

2. Saniuta inalta e mai sigura

   Momentan avem o săniuță de plastic, joasă, fără picioare. Poate sunt eu paranoică, dar când mă uit la ea nu văd decât Final Destination și cum e străpunsă și ruptă în două cu tot cu copii de cine știe ce ciot de pe derdeluș. Pentru mamele mai puțin panicate, sau panicate în altă direcție, genul ăsta de săniuță mai are un dezavantaj: practic, circuli cu fundul aproape fix pe zăpadă. Ai mei se congelează în săniuța asta, oricât i-aș înfofoli în pătură. Are și un avantaj, totuși: are centuri de prindere, așa că nu rămâi fără copil în sanie când îl plimbi.

3. Nu orice panta e un derdelus

   Vă ziceam că strada noastră e în pantă. Ei, aș vrea ca ai mei copii să fie suficient de responsabili cât să-și dea seama că e extrem de periculos să te dai cu sania pe o stradă, oricât de puțin circulată ar fi ea. Dacă nu, e ok să transformăm asta într-o regulă, pe care să o scriem/desenăm direct pe sanie, ca să nu uite.

4. Niciodata pe sanie cu capul inainte

   Toată copilăria mi-a fost frică de poziția asta pe sanie. Că tot ziceam mai sus de Final Destination, și asta mi se pare că invită la un scenariu foarte potrivit în direcția asta. Văd numai capete înfipte în copaci, bolovani, stâlpi, alte cele. Nu, ne vom da (se vor da) cu sania doar stând în fund. Știu, le stric toată distracția. Aia e, câteodată cineva trebuie să mai fie și party pooper, altfel prea ne-am distra tot timpul.

   Ce mai adăugăm pe listă? Părinți cu copii mai mari sau părinți cu copii mai mici, dar cu idei. Ce lipsește?