El și ea, doi războinici
Despre LOVE - un fel de recenzie de hater

Suspectez că dacă ai ajuns la mine pe blog, ai copil. Bine, mai suspectez și că ești femeie și ai între 25 și 34 de ani… Sau poate nu. Oricum ar fi, dacă totuși nu ai copii, sigur știi oameni care au. Altfel nu-mi imaginez ce ai putea citi interesant pe acest blog de mamă și doi minunați simpatici, murdari de carioca, cu miere în păr, care adună pietre și le ascund în caserole de sendvișuri la bucătărie.

Deci, dacă ai copii sau știi oameni cu copii, sigur o să-ți fie de folos ce am de gând să scriu mai jos. Fie pentru că ai auzit toate textele astea și ești sătul/ă de ele până peste cap, fie ca să știi ce să eviți.

Iaca niște lucruri pe care să nu le spui niciodată unui părinte.

1. Încă se trezește noaptea?

Vai, data viitoare când mă va mai întreba cineva asta, cred că ajung la știri. Sunt 3 ani de când tot aud întrebarea asta, deja se duce tot discursul meu non violent când trebuie să răspund la ea.

Știți cum e întrebarea asta? E ca atunci când ai un cuțit înfipt în spate și vine cineva, cu zâmbet laaaarg, și începe să-l rotească în rană. Și să apese pe el. Și să toarne sare. Toate astea în timp ce discutați cu zâmbetul pe buze și în timp ce tu încerci să nu-i rănești sentimentele. Că deh, n-o face cu răutate.

2. Dormi și tu odată cu copilul

Asta vine în continuarea primei. Pare simplu, nu? Pac, adormi copilul, pac, te pui în poziție comodă, închizi ochii și dormi. Nu contează că poate ai un nou născut care doarme doar pe tine și oricum se trezește în 20 de minute, după care trebuie să-l plimbi din nou ca să adoarmă la loc. Ca să nu mai spun că poate mai ai și niște lucruri de făcut pe care nu le poți face când e bebe treaz. De exemplu, eu făceam multe cu ei în wrap, dar nu puteam folosi substante pentru curățat geamuri, aragaz, alte cele, pentru că nu țineam morțiș să-i intoxic cu toate prostiile din substanțele de curățat. Sau alte lucruri pe care, din varii motive, nu le poți face cu copilul legat de tine.

Oameni buni, dacă ar fi atât de simplu, toate mamele ar fi odihnite. Nu e ca și cum nicio mamă nu s-a gândit vreodată la asta și avea nevoie de o sclipire din asta de geniu, eventual de la o persoană pe care nici nu o cunoaște.

3. L-ai învățat prost

Asta vine în continuarea punctului 2. L-ai învățat prost, în brațe, de parca ar fi un cățeluș pe care l-ai dresat greșit. Nu, nimeni n-a învățat prost pe nimeni și niciun părinte nu are nevoie de aere de superioritate deghizate bine în sfaturi (eventual necerute) din partea unui străin. Sau rudă, de ce nu?

Este o alegere să-i răspunzi copilului la nevoi (contactul uman este o nevoie și nu un moft), iar daca eu, ca părinte întreg la cap, vorba aceea, major și vaccinat, am decis să fac asta pentru copiii mei, chiar nu am nevoie ca, în esență, să mi se reproșeze că sunt un părinte ratat pentru că nu pot fi suficient de ”tare”, ci cedez ușor.

4. Las’ că vezi tu mai târziu

Mda… Amenințare că o să ți se urce în cap mai târziu daca nu pui copilul la punct acum. Minunat! Fix ce voiai să auzi. Încă o ocazie ca cineva să-ți scoată în evidență că ești un părinte ratat.

Dacă n-ai fi nedormită de când copilul sughite pe burtă și nu înăuntrul ei și plină de lapte regurgitat de bulgărele mic de aur până și în locuri unde niciodata n-ar trebui să fie vreodată lapte regurgitat de vreun bulgăre mic de aur, poate ai avea energia necesară să explici că faptul că nu ești nazi-mom nu înseamnă că o să crești un sălbatic descătușat, care bate oameni pe stradă din pură plăcere și ca să le fure șosetele.

5. Și încă nu e greul cel mai greu

Vai, greul ăsta e resimțit atât de diferit… De unde o prietenă se plângea că lucrurile sunt îngrozitoare de când a început fetița ei să meargă și îi vine să plece pe câmp, pentru mine lucrurile au devenit mult mai ușoare când copiii s-au transformat în bipezi.

Plus că, la ce mă ajută să știu că o să sufăr și mai tare în viitor? Nu, faptul că mai târziu va fi (poate) mai greu, nu înseamnă că brusc lucrurile sunt mai ușoare, că nu mai sunt nedușată de 4 zile, că am reușit să pun rufele la uscat înainte să mucegăiască în mașină și că sunt atât de odihnită, că nu știu ce să mai fac cu atâta energie.

6. Lasă copilul cu o bonă/vecină și ieși cu o prietenă la cafea/fă ceva pentru tine

Uaaaaaaa, mulțumesc, o, tu, străine (adesea) fără de copil. Cum de nu mi-a trecut asta prin gând? Ah, toate lucrurile sunt atât de simple, cum de nu m-am gândit până acum la varianta de a lăsa un bebeluș (eventual alăptat exclusiv) câteva ore în compania unei străine, despre care nu știu nimic.

Oamenii care propun asta nu știu că, în general, copiii nu sunt niște păpuși de plastic pe care să le poți pasa în stânga și în dreapta. Unii copii (ok, puțini 🙂 ) poate pot accepta să fie separați de mamă sau de alt adult pe care îl cunosc, dar alții nu. Plus că nu orice adult e apt de a îngriji un copil.

7. Dă-i un biberon la noapte și dormi și tu

Asta e cam ca punctul 6. Alăptezi și tu liniștită ca orice mamifer și te plângi, la un moment dat, că îți e somn. E ok, există soluție și pentru asta. Nu dispera! Dacă nu vrei și nu vrei să dormi odată cu bebelușul, că așa ești tu, mai cu moț, cu siguranță bebelușul tău de plastic, fără păreri, preferințe și sentimente de niciun fel, nu va protesta să primească o tetină de plastic legată la o sticlă din care să-i curga un lichid alb, în loc de țâța mă-sii pe care o cunoaște de când s-a născut. Iar tu vei putea dormi ca în tinerețe până spre prânz. Viața e frumos!

[va urma]

 

El și ea, doi războinici
Despre LOVE - un fel de recenzie de hater