Mă tot gândesc, oare ce o să-și amintească Ema despre copilăria ei când o să mai crească? Când o să o apuce pe ea melancolia, oare la ce o să se gândească?
La fel mă întreb și atunci când mă enervez și-s pe cale să mă las purtată de un val de furie. Oare cum o să vadă ea ieșirea asta a mea prin ochi de adult? Oare cum o să se simtă când își va aminti că eu am luat-o razna dintr-o mică și inutilă prostie? De cele mai multe ori mă văd prin ochii ei și mi se face jenă de mine. Și atunci mă opresc.
Dar aș vrea să-și amintească de zilele frumoase de vară, când mergeam seară de seară la pădure.
Să-și amintească de după amiezile cu vreme urâtă, când stăteam în casă și făceam în 3 plăcintă cu mere.
Să-și amjntească de făcălețul ei mic, de tocătorul ei mic, de șorțul ei mic, agățat la bucătărie.
Să-și amintească de cum a vopsit lemnele pentru pergolă împreună cu Tia.
Să-și amintească de cum a mâncat înghețată împreună cu mine și cu Ramona, in mall la Băneasa.
Să-și amintească despre cum îi făcea taică-su undițe din trestie.
Să-și amintească despre cum ne-am distrat cu mic, cu mare, în Olteț.
Să-și amintească despre cum adormea seara cu tati pe canapeaua din sufragerie.
Să-și amintească despre diminețile când ne hârjoneam în 3 prin pat, când ne pupam și ne iubeam.
Să-și amintească despre duminicile leneșe, când plecam la 12 de acasă și ne mai întorceam seara, cu ea deja adormită.
Să-și amintească despre cum împărțeam noi două o tartă cu zmeură de la Paul: ea zmeura și eu tarta.
Să-și amintească despre infinitele ore pe care le-am petrecut citind, mii și mii de cuvinte, sute de povești, zeci de cărți.
Să-și amintească de jocurile de-a leul, de-a lupul, de-a mama și de-a bebelușul, de alergări prin casă și despre chițăială, de îmbrățișări și pupici de lup urât mirositor sau teama de leu fioros.
Să-și amintească despre cum băteam toate parcurile în căutare de ghinde și castane.
Să-și amintească despre cum am plecat să cumpărăm pâine și n-am mai ajuns la magazin, ci la piscină, fără costum și fără prosop.
Să-și amintească despre cum a mers desculță în parc, pentru ca o rodeau pantofii.
Să-și amintească despre cum alegea să se îmbrace singură.
Să-și amintească despre cât a fost de iubită, despre toate îmbrățișările, cuvintele frumoase, cântecelele cântate împreuna, despre cât am dansat pe parchetul din sufragerie, pe pământul din pădure, pe asfaltul din oraș sau pe gresia din Carrefour…