Ateliere senzoriale Teddi si cele 4 anotimpuri – PRIMAVARA
Vocea ta: Aşteptările maternităţii

regina-newborn-siblings-photography(pp_w880_h586)Atunci când te duci în vizită la un bebeluș nou și proaspăt, dar care are un frate sau o soră mai mare, lucrurile devin mai complicate. Pe copilul mai mare îl știi deja, e foarte simpatic și foarte drăguț, dar tu acum vrei să vezi copilul mai mic. Întâmplător sau nu, copilul mai mic e și mai simpatic și poate și mai drăguț și asta doar pentru că e mai mic. Și emană mulți feromoni ca să-l placi mai mult.

Totuși nu uita de fratele mai mare. Care încearcă și el, asemeni copilului mic, să se adapteze la noua lui viață, să-și împartă părinții, timpul, spațiul, aerul cu o grămăjoară pufoasă care nu știe decât să doarmă, să mănânce sau să plângă și căreia nu are voie să-i miște nici măcar un fir de păr din cap. Viața e necinstită, parol. Cu siguranță nu l-a întrebat nimeni dacă și-ar dori să-i stea pe cap grămăjoara pufoasă…

1. Știu că scopul vizitei tale este acela de a face cunoștință cu noul membru al familiei. Și că normele sociale ți-ar dicta să-i aduci un cadou. Dar știi ceva? El e oricum mic și nu înțelege. În schimb știi cine e mai mare și înțelege? Copilul mare. Care copil mare s-ar bucura foarte mult să primească un cadou din partea ta. Sau poți aduce câte un nimic pentru fiecare dintre ei… Oricum ar fi, nu scoate copilul mare din ecuație. E suficient de dezorientat și se simte suficient de exclus oricât ar încerca părinții să graviteze în jurul lui.

2. Când intri pe ușă, nu te năpusti la bebeluș de parcă nimeni altcineva nu ar exista. Mai ales dacă te cunoști cu copilul mare. Copilul mare sigur se bucură că te vede și sigur s-ar bucura să te bucuri și tu că îl vezi. Și te rog eu mult, nu ignora copilul mare când vrea să-ți arate ce desen frumos a făcut sau ce pași de balet a învățat, doar pentru că tu ești interesat de copilul mic. Mai bine salută copilul mare când intri pe ușă, apoi roagă-l să ți-l prezinte pe frățiorul lui (sau pe surioara lui). Include-l și pe el…

3. Nu-i cere să-și iubească fratele/sora. Nu e obligat să o facă. Dacă îți vine să-i spui ”trebuie să-l iubești, doar e frățiorul tău”, înghite-ți cuvintele și mai bine spune altceva. Doar pentru că s-au născut din aceeași mamă nu înseamnă că e obligatoriu să se adore. Mai târziu e foarte probabil să-l iubească, dar acum e la fel de foarte probabil să nu o facă. E decizia lui, sunt sentimentele lui.

4. ”Pe cine iubește mami mai mult, pe tine sau pe frățiorul tău?” – te rog eu mult, abține-te! Nu scoate pe gură așa ceva. Copilul e suficient de timorat și nesigur pe toată situația asta, nu are nevoie să vina un străin (sau o rudă, de ce nu?) să-i adâncească sentimentul. Nu, mami nu are preferați, îi iubește pe amândoi la fel de mult.
Ca să fiu foarte sinceră, nimeni din anturajul nostru nu a dat duma asta (am auzit-o la alții), în schimb am avut una similară. Și anume ”tu te duci acum la grădi și mami se distrează acasă cu frățiorul tău”. Mi-a venit să mor când am auzit. Mai era și în perioada de adaptare la grădiniță.

5. Apropos de ”nu trebuie să nimic”, copilul mare nu ”trebuie” să mă ajute să cresc copilul mic. Da, sigur că mă bucur dacă vrea. Sigur că îl invit să mă ajute să spăl sau schimb copilul mic, să-i pun hainele la spălat sau să-l pieptăn. Dar doar dacă vrea. Nu-i copilul lui, e al meu, deci nu e responsabilitatea lui, e a mea. Așa că nu trebuie să nimic…

Cam astea îmi trec acum prin minte. Dacă vă mai vin și vouă idei, ziceți

Sursa foto

Ateliere senzoriale Teddi si cele 4 anotimpuri – PRIMAVARA
Vocea ta: Aşteptările maternităţii
Share This