Scrisoare către fetiţa mea
Contactul uman este o NEVOIE a bebelusului

Despre mine, cea de după copii

Despre mine înainte de copii v-aș scrie multe, aș avea multe de împărtășit, dar nu mai are rost. Eu, înainte de copii, nu mai exist. Acum exist doar eu, cea de după copii.

Da, înainte să am copii, nu aveam fire de păr albe în cap. Asta mi se pare cea mai evidentă schimbare. Nu, nu spun că mi-ar fi apărut de la ei. Nu… Apariția lor e, cu siguranță, doar o coincidență. În cel mai rău caz pot da vina pe vârstă. Căci eu, înainte de copii, eram mai tânără. Una e să ai 26 de ani și alta e să ai 30.

Și da, înainte de copii aveam câteva kilograme în minus. Nu pricep cum, căci nu am făcut niciodată mai multă mișcare decât acum, când am doi. Imaginați-vă la locul de joacă sau în parc, sau oriunde, cum îmi folosesc toată energia pentru a alerga după un copil de doi ani și șase luni, în timp ce am un copil de 5 luni legat de mine.

[citește mai departe aici]

Scrisoare către fetiţa mea
Contactul uman este o NEVOIE a bebelusului