Profit că Domnul Vanda e plecat ca să dau din casă. Nu că ar citi când nu e plecat, dar am un plus de siguranță că acum chiar nu are deloc deloc timp să vadă ce scriu despre el. Că azi nu-i de bine.
Mă plângeam la un moment dat pe facebook de gusturile vestimentare ale Vandei Mici. Dacă îi trăznește ei să se îmbrace cum o taie capul, te iei cu mâinile de păr când vezi ce a ieșit. Mă rog, ea e fericită, deci și eu sunt fericită, toată lumea e fericită. Cam așa de fericită:
Dar, în fine… ea are doi ani. Se explică. Ceea ce nu se explică sunt gusturile vestimentare ale lui taică-su. Deja am acceptat că nu există finețuri gen potrivit hainele între ele, nu mă mai stresez că pe colanți are 5 culori, iar pe bluza alte 5, dar diferite, nici că îi dă bluză cu mâneci bufante și fundă mare la gât pe sub rochiță ponosita de tricou, plină de nisip și probabil și ceva mâncare.
Nu, dar zilele trecute i-a ales un outfit de grădiniță ceva mai special, și anume copila a primit un dres bleumarin cu floricele în loc de pantaloni, la care a fost asezonat un tricou până în talie. Iar ieri dimineață era să plece în niște pantaloni de pijama ponosiți și vai de mama lor, pe care nici noaptea nu îi dau pentru că sunt urâți cu spume. Iar astea sunt cele mai recente, de restul îmi amintesc vag, ca prin ceață.
Oricum, îl iubesc mult că îi ia singur hainele din dulap și că o îmbracă el (cunosc bărbați care nu știu nici măcar vag unde sunt hainele copilului), dar ziceam să ne amuzăm un pic.