Recuperarea după cezariană
Odă Vandei Mici

Suntem încă destul de dezorganizați în ale somnului. Nu atât de grav cum m-aș fi așteptat, dar dorința copilului mic de a dormi numai și numai pe carne de om ne dă puțin peste cap aranjamentele.

Adică, lucrurile se petrec aproximativ așa:

Pe la ora 8, 8 și ceva trecute fix, se ademenește una bucată Vandă Mică înspre duș. Au trecut demult vremurile când făcea duș cu Domnul Vanda, acum mă vrea doar pe mine. Așa că mă conformez. Fac plinul Juniorului și în predau tatălui, în timp ce eu o păzesc pe Vanda Mică în baie. După ce termină Vanda Mică ce are ea de terminat, mergem la ea în dormitor și o bag in pijama. Între timp, Juniorul chițăie de foame, așa că îl chem pe Domnul Vanda sus să întrețină stăpâna vreo 7 minute cât să apuc eu să hrănesc din nou copilul mic. Apoi facem iar schimb, eu trec la adormit copilul mare, el trece la plimbat prin casa copilul mic. Vanda Mică adoarme greu, cu lamentări, cu da io veau să mă mai zoc, să țitim, veau cu animăluțele, veau cu lego, veau cu cubui, veau să fac pazăăăăăl, cu lacrimi de crocodil, cu veau apă, veau lapte, veau must cu apă cu bule/apă nomală… Mă rog, până la urmă se înduplecă și cedează.

Între timp, Juniorului i s-a făcut iar foame, așa că fug în living ca o apucată, să hrănesc și liniștesc celălalt copil. Apoi nici gând să adoarmă în pat/pătuț/căruț, whatever, deci mă așez pe canapea cu telefonul/tableta/o carte/un film și așa doarme și el bine merci. Iar când mi se face și mie somn, urc împreună cu el, ne băgăm în pat și ne culcăm. 
Doar că aseară a fost mai amuzant. Pentru ca a început minunatul puseu de 3 săptămâni, lucrurile sunt ușor mai precipitate. Adică, aseară pe la 1 mă bâțâiam încă pe mingea de fitness cu el în brațe, după ce dădusem câteva multe ture de casă în ultimele vreo 2 ore, el care era cu ochii cât doua mingi de ping pong și se benocla când la mine, când la bec, dar nici gând să-i închidă. Am făcut asta până pe la 2, când l-am simțit în sfârșit că se înmoaie nițeluș, așa că am urcat în dormitor.
Nu înainte de a o verifica pe Vanda Mică, pentru ca aveam eu așa un feeling. Bause o cană mare cu lapte si o cană mare cu apa înainte de culcare, așa că suspectasem corect: făcuse pe ea. Îl trimit pe Domnul Vanda la ea s-o schimbe, în timp ce eu mă agitam să-l adorm rapid pe Junior. Fug la ea în cameră, ca s-o adorm și pe ea, apoi mă întorc rapid la noi în dormitor, pentru ca Juniorul se trezise deja. Îl adorm la loc și o aud pe ea: Maaaaaamiiiii. Așa că mă ridic și fug la ea. Adoarme ea, se trezește el. Adoarme el, se trezește ea. Între timp se face spre 3 jumate așa când adorm, în sfârșit, amândoi. Și eu la fel. 
La 6 se trezește ea, vine la noi ca să mai dormim împreună îmbrățișate vreo jumătate de oră, apoi trezirea de tot. Juniorul doarme cât o pregătesc pe ea de grădiniță, apoi, când mă întind și eu înapoi lângă el, se trezește. Niște ture de casă, o baie și multe alăptări mai târziu, adoarme la loc, pe la 11 și ceva. 
Mie mi-e frică să mai încerc să mă culc. Oricum, ce rost are? 
Recuperarea după cezariană
Odă Vandei Mici