Activitati la 22 de luni
Pastrama de vita

diabet gestational

Astazi discutam despre ceva serios. Despre diabetul gestational, care este o afectiune suficient de des intalnita in sarcina cat sa merite sa aflam putin despre ce e vorba. Nu-s medic, doar m-am interesat despre boala in cauza, am primit explicatii de la medici si vreau sa va spun si voua ce am aflat si sa va incurajez sa verificati daca sunteti printre cele 10 procente de viitoare mame care sufera de afectiunea in cauza.

Diabetul gestational este un tip de diabet care se intalneste doar in sarcina. Motivul pentru care el apare este ca pancreasul nu face fata sa secrete suficienta insulina, in principiu din cauza hormonilor din organism care apar in timpul sarcinii. Buuun. Dupa nastere si disparitia hormonilor din organismul mamei, lucrurile revin in general la normal, desi odata ce ai avut diabet gestational iti cresc sansele de a face diabet pe termen lung. Adica nu-i obligatoriu, dar e mult mai posibil decat daca n-ai fi avut (zice-se ca 40% dintre femeile gravide care au avut diabet gestational devin diabetice in urmatorii 10 ani.)

Partea mai putin placuta, este ca diabetul gestational nu poate fi diagnosticat la o analiza simpla de verificare a glicemiei. Care analiza se face, dupa cum bine stim, a jeun, adica dimineata, pe stomacul gol, cu un pancreas usor relaxat dupa o noapte de odihna si pauza alimentara de vreo 8-10-12 ore. Unde mai pui ca in sarcina nivelul de glucoza e usor mai scazut dimineata decat in mod normal… Pentru a afla cam care sunt resursele reale ale pancreasului, e nevoie sa i se aplice un soc. Asa ca se recomanda o analiza foarte putin placuta, testul de toleranta la glucoza, care se face intre saptamanile 24 si 28 de sarcina. Concret, se ingereaza 75 de grame de glucoza (sau 100, dar nu stiu daca si in Romania se face testul cu 100 de grame) pe stomacul gol, apoi se recolteaza sange pentru a vedea cum reactioneaza organismul la o ora de la doza si apoi la doua. Intervalul nu e ales aleator, dupa o ora se analizeaza cat de repede creste nivelul, mai precis care e raspunsul pancreasului, iar dupa doua ore se analizeaza care e trendul de scadere, adica daca pancreasul poate sustine nivelul optim de glucoza din sange pe termen lung, sau poate a obosit, nu mai are resurse si se lasa pagubas.

Pana acum ceva vreme, testul era recomandat doar unor anumite grupe de gravide. Adica sa fi avut BMI mai mare sau egal cu 25 si o viata sedentara, sau un parinte diabetic, sa fi avut ovare polichistice, hipertensiune, afectiuni cardiovasculare, diabet gestational intr-0 sarcina anterioara sau nasterea unui fat macrosom, etc. Doar ca in timp s-au mai facut studii si recomandarea s-a schimbat.

Si anume, incepand cu 2010 recomandarea este ca absolut toate femeile insarcinate sa faca acest test. Stiu, la noi in Romania inca nu a ajuns nici aceasta informatie, probabil 90% dintre voi nu au facut testul, medicii nu au pomenit despre el, daca glicemia e buna si mama nu-i grasa, ce rost are. Pai uite ca are, pentru ca poti sa fii tu si hipoglicemica inainte de sarcina, asta nu te scuteste de un posibil diabet gestational. A, ca poate o mama refuza sa-l faca (e intr-adevar foarte neplacut, eu l-am facut in ambele sarcini), e treaba ei… Dar s-o faca informat, sa inteleaga de ce se recomanda testul si care sunt riscurile la care se supun ea si fatul in cazul in care are diabet gestational dar nu afla.

Iar riscuri sunt. De exemplu, daca nivelul zaharului din sange e foarte crescut, fatul va primi prea multa glucoza. Va imaginati ca asta inseamna ca isi va suprasolicita el pancreasul pentru a produce suficienta insulina cat sa tina totul sub control. Si oricum, surplusul care nu se va transforma in energie, se va depune sub forma de grasime, de unde va rezulta un bebelus macrosom, cateodata imposibil de a fi nascut natural. Apoi, probabil ca va ramane “grasut” cel putin pe perioada copilariei, daca nu si la maturitate.

Dupa nastere, e foarte probabil sa devina brusc hipoglicemic si asta e la fel de logic. Nivelul de insulina secretat va fi prea mare pentru nevoile lui actuale (nu mai primeste sange “prea dulce” de la mama), iar asta trebuie urmarit indeaproape.

Se mai “zvoneste” si ca in cazul in care mama este bolnava de diabet gestational, e posibil ca plamanii fatului sa se maturizeze mai greu, ceea ce inseamna ca este posibil sa aiba probleme de respiratie la nastere.

Despre opriri din evolutie in ultimele doua luni de sarcina nu vreau sa scriu, ma impiedica hormonii mei de gravida care plange si la comedii, dar puteti gasi informatii despre asta si alte probleme cauzate de diabetul gestational netinut in frau aici.

Si pentru ca si mama e importanta in ecuatie, nu doar copilul, sa va spun cate ceva si despre ea.

Va ziceam mai sus despre posibilitatea ca o mama care are diabet gestational sa devina diabetica pe termen lung. Asta ar fi unul din riscuri.

Al doilea risc ar fi tensiunea arteriala marita si preeclampsia, care pune in pericol si viata mamei si pe cea a fatului.

No, si daca il aveti? Ce va faceti? Pai mergeti la un diabetolog si va veti lamuri. Probabil veti primi o dieta, probabil veti incepe sa mancati mese mai mici si mai dese, la ore fixe, in cantitati fixe, veti renunta complet la dulciuri, la cereale neintegrale (paine alba, orez alb, etc.), la sucuri si fast-food, veti modera cantitatea de fructe mancate (poate unele dintre ele va vor fi interzise complet), veti scadea nivelul de grasime din mancare, veti creste nivelul de lichide baute si (foarte important) veti primi recomandarea de a face miscare. Multa miscare, mers pe jos, gimnastica, orice ii e permis unei gravide. Apoi, veti face lunar analizele de glucoza serica, hemoglobina glucozilata si teste de urina (pentru a verifica daca se gaseste glucoza in ea sau corpi cetonici – adica daca aveti o dieta prea bogata sau prea saraca), poate veti primi recomandarea de a va masura glicemia cu un glucometru zilnic, o data la cateva zile, saptamanal, etc., in functie de recomandarea medicului, sau, daca lucrurile sunt scapate de sub control, veti primi insulina. Dupa nastere, copilul va fi testat imediat, dupa cum ziceam mai sus, iar mama va trebui sa repete testul de toleranta la glucoza la 6-8 saptamani de la nastere pentru a vedea daca organismul si-a revenit la normal.

Deci serios ca nu-i de joaca. Eu ma bucur mult ca medicul meu mi-a recomandat testul in ambele sarcini, ca fiind un test standard, dar important. Asa ca, intrebati-va medicul, insistati sa faceti analiza. Fara recomandare de la medic eu una m-as duce si l-as face chiar si de capul meu, ca nici macar nu-i chiar asa scump (la synevo costa 53 de lei). Trebuie doar ca anterior testarii sa fi facut o glicemie simpla si sa va duceti acolo pe stomacul gol. Vi se ia sange, beti un pahar mic de glucoza cu apa (da, scarbos rau), va abtineti sa nu-l vomati (e o senzatie neplacuta sa bagi atata dulce in tine, mai ales daca nu esti obisnuit), vi se recolteaza sange la o ora si inca o data la doua si plecati acasa. In timpul asta, nu puteti parasi clinica, nu puteti bea apa si daca vi se face rau, anuntati.

Sper ca e o informatie care sa va ajute in vreun fel…

Activitati la 22 de luni
Pastrama de vita