Vanda Mica la 21 de luni
Astia doi

Si vezi copilul ca se freaca la ochi, oricum il cunosti ca pe un cal breaz si stii ca-i obosit. E deja in pijama, pentru ca te asteptai ca la ora asta sa i se faca somn, asa ca nu mai trebuie decat sa-l bagi in pat si sa-l culci. Il ademenesti langa tine in pat, va intindeti amandoi. Nu poti sa-i spui direct „hai sa ne culcam”, pentru ca risti sa provoci al Treilea Razboi Mondial. Exista cateva cuvinte ce nu pot fi pronuntate niciodata, printre care si cuvintele „somn” si „a dormi”. Stii bine ca daca pronunti unul din cele doua, se va isca o mare drama, copilul avand ceva personal cu somnul. Da, nimeni niciodata nu poate dormi, inclusiv cateii sunt treziti din somn daca se intampla sa fie prabusiti pe undeva si sa sforaie. Somnul e iadul, trebuie sa ne pazim bine de el.

Asa ca folosesti alte cuvinte, desi toata lumea (inclusiv copilul) stie ca e chemat la somn. „Hai sa spunem o poveste? Vii langa mine?” si vine si iti spune ce poveste vrea sa auda si tu i-o spui. Si cand o termini, incepe frichineala. Copilul vrea sa stie de 73 de ori (pe numaratelea) cum va cheama pe voi, pe ea, pe vecini, pe nasi, pe prieteni, pe „domnu” si pe „doamna”, ii ia prin rotatie si tu ii spui de fiecare data cum il cheama pe fiecare, copilul repeta dupa tine, si tot asa pana simti ca-ti plezneste o vena. Si cand simti ca-ti plezneste o vena, copilul se declara multumit si nu mai intreaba de niciun nume. Vrea insa sa stie unde esti. Rasuna din plamanii mici o voce tare care intreaba repetand ca un pickup stricat „Ude e maaaamiiiii?” cu o jelanie in voce de ai zice ca a ramas singura in casa in timp ce parintii au fugit la un film si au lasat-o sa adoarma singura. Dar nu, mami e fix acolo, tine copilul in brate si trebuie sa-i raspunda de fiecare data „mami e aici, mami e langa tine”. Dupa 26 de „ude e maaaaamiiii?” copilul se convinge ca mami e acolo si se linisteste un pic.

Nu pentru mult timp. Copilul vrea lapte, desi nu-l vrea. Apoi vrea „apa cu bule”, dar stie ca nu primeste, asa ca cere „apa iece” (rece). Bea apa rece, se pune inapoi in pat. Se mai foieste nitel, incepe sa intrebe de fiecare persoana pe care o cunoaste unde e si ce face. Toata lumea e luata la rand, cu catel, cu purcel. Apoi vrea din nou apa. Apoi face pisu. Apoi iar vrea apa, apoi toarna apa pe pijama, apoi schimbi copilul, apoi va asezati inapoi in pat. Apoi iar se lamenteaza, te anunta ca nu vrea sa doarma, ca vrea sa se joace cu animalele, cu plastilina, cu Winnie. Ii spui ca maine, e de acord cu asta, dar tot nu vrea sa doarma. Iti spune clar „nu vei sa domi!”, desi tu ai vrea, dar „tu” ala e „eu”, iar „eu” e „tu”… e complicat. Apoi bolboroseste cuvinte neintelese, se foieste, se rasfoieste. Se enerveaza pentru ca nu stai fix in pozitia in care viseaza sa stai, in fine, alte cateva minute (multe, prea multe) de frichineala, pana la urma copilul se lasa rapus.

Iar tu… tu esti complet lesinata si te intrebi: oare tu ai rapus copilul sau copilul te-a rapus pe tine? Si maine la pranz o luam de la capat? OMG!

Vanda Mica la 21 de luni
Astia doi