Stiu ca-s datoare cu un post despre cartile citite de mine despre copii si parenting si ce am invatat eu din ele, dar tot nu e gata, asa ca incerc sa va duc de nas cu ce carti are Vanda Mica. Poate va inspira ceva din toate teancurile ei. Mie imi plac astfel de posturi, pentru ca daca vreau sa le comand online, nu prea gasesc si poze cu interiorul lor, ceea ce e destul de foarte important. Nu e ca si cum „Catelus si pisicuta” ar fi un bestseller mondial si toata lumea ii cunoaste punctul culminant si deznodamantul. Poate e vorba de un catelus sadic si brutal, care tortureaza biata pisicuta, ii scoate ochii cu andrelele stapanei si o pune la protap in semineul familiei.

1. Hoinari prin anotimpuri 

Sunt patru volume, cate unul pentru fiecare anotimp. Cartile contin doar poze, foarte detaliate, cu aceleasi personaje in fiecare volum, personaje care trec prin diverse etape, mini-peripetii, etc. Sunt din carton gros, foarte greu de distrus (cu siguranta nu si imposibil, dar macar nu din greseala, ci din intentie).
Noi avem doar Primavara si Vara. Astept toamna sa ne aprovizionam si cu Toamna si iarna cu Iarna, desigur.
La noi in casa ele sunt un mare hit

2. Mica Sirena si Alba ca Zapada

I-am luat cartile astea cand era mica de tot. Cred ca au fost primele carti pe care le-a primit. Le-a indragit de la bun inceput, dupa cum bine se vede din halul in care au ajuns. Si ele sunt din carton gros, probabil ca daca i le-am fi cumparat acum si nu cand avea 6 luni, ar fi aratat mult mai bine. Da, Alba ca Zapada e muscata. O fi fost buna, n-o fi fost, nu stiu.
Nu i le-am inlocuit, i le-am perforat si legat cu funda. Cred ca daca i-as lua altele, pentru ea nu ar mai avea acelasi farmec.
3. Carticica de baie

I-am luat-o de la Bebetei dupa ce a distrus partial cartile de la punctul 2. Desi nu-i foarte in detaliu si nici nu are vreun schepsis (are o tiuitoare la mijloc, dar nu o pasioneaza), i-a placut mult. Nu doar la baie, sau poate chiar mult mai putin la baie, ci de „citit” asa, in masina, in pat, pe covor.
Inca ii place, mai ales de cand stie sa spuna si cum se numeste fiecare animal din ea. 

4. Cei trei purcelusi si Scufita Rosie

Grafic sunt simplute, dar colorate, cu ferestre prin care poti baga degetul sau vedea ce e pe pagina urmatoare. Textul e extrem de pe scurt, in Scufita Rosie bunicuta nu e mancata de lup, ci se ascunde in dulap, iar lupul nu e sectionat vertical pe burta, umplut cu pietre si aruncat in fantana (wtf, dude??) ci alungat cu pusca. De asemenea, Scufita Rosie nici nu primeste sfatul de la mama ei sa nu vorbeasca cu straini si sa nu se abata de la drum, practic toata esenta povestii a disparut.
Dar pentru un copil care nu stie sa citeasca, e buna. Vandei Mici ii plac, le are de aproape un an si arata inca impecabil.

5. Scoala celor 7 pitici

Avem si colectia 0-1 ani si colectia 1-2 ani. Fiecare colectie contine un numar de carti (7-8), subtirele ca niste reviste, necartonate, intr-un etui de plastic transparent, cu fermoar. Cartile contin diferite imagini, iar la sfarsitul fiecare carti gasiti informatii despre nivelul de dezvoltare „asteptat” pentru varsta respectiva si pe ce anume trebuie sa se concentreze un parinte, in functie de abilitatile copilului la fiecare varsta, plus idei de activitati ce se pot face cu cartea sau fara.
Nu stiu, poate anul trecut Vanda Mica avea un IQ mai mic, sau chiar nu stiu care e explicatia, dar cele din colectia 0-1 ani mi s-au parut foarte dificile pentru ea. Si mult prea stricte explicatiile de la finalul cartii, deja mi se parea ca facem scoala de la nici un an. Noi mai mult ne uitam pe poze, care erau extrem de simple si ii povesteam eu ce vedeam acolo, decat sa facem „exercitiile” propuse.
Intre timp, ori nu mai au cartile asa un grad ridicat de dificultate, ori s-a desteptat ea brusc, dar cele din colectia 1-2 ani mi se par potrivite, putem face tot ce propune cartea si asta nu de azi de ieri.
Cartile sunt bune mai ales in perioadele cand nu putem sta prea mult afara si raman in pana de idei. Dar asta nu inseamna ca nu rasfoieste vreo 2-3 in fiecare zi, asa… de control…

6. Cartile cu animale si butoane

Si astea intra in lista preferintelor ei, de aici a invatat cum fac cele mai multe animale.
Cartile sunt cartonate peste tot, iar in dreapta gasiti butoane pe care daca apasati, o sa auziti cum fac animalele respective in realitate. Unele sunt greu de imitat (de exemplu veverita), dar asta nu e vina cartii 🙂 .
Le avem de cel putin jumatate de an, le-a folosit zilnic. Butoanele inca functioneaza corespunzator, nu a fost nevoie nici sa schimbam bateriile.
Ciudat, cainele nu e in lista cu butoane. Pisica insa da.

7. Ratusca MacMac si Manzul

Le-am gasit intamplator la BebeTei si asa mult mi-au placut desenele, ca le-am cumparat imediat. M-a ajutat si pretul, cred ca e cam 9 lei o carte. Nu am apucat pana acum sa citesc textele din ele, pentru ca Vanda Mica nu are rabdare, asa ca ma rezum doar la poze cand va spun ca imi plac.
Si ei ii plac, mai ales cea cu manzul. Manz, care in poza de mai jos s-a speriat, orbit fiind de un prosop de pe sarma de rufe, de unde si replica ce va dainui intru eternitate „Musul titap” (adica „manzul s-a speriat”)

8. Primul alfabet si Prima mea carte cu 165 de animale

Tot de la BebeTei le-am luat. Cartea cu animalele i s-a lipit de mana si nu a fost chip s-o mai lasam in raft. Nu pot sa spun ca sunt extaziata de ea. Desenele sunt frumoase, dar as fi preferat o carte cu poze reale, nu un soi de copii din desenele Disney.
Tocmai din cauza asta, cealalta carte de la editura Crisan, Primul alfabet, imi place. Are poze reale, cu obiecte reale, unde poate vedea cum arata un tigru, un hipopotam sau vreo doua animale de a caror existenta abia acum am aflat (asa am aflat si eu ca Okapi inseamna, de fapt, ceva. E un animal. Okapi Sound 1 – Vanda 0 🙂 )
Amandoua sunt din carton gros si par suficient de rezistente. Inca arata ca noi.

9. Cartea cu strumfi

E o carte de suflet, cumparata de Doamna Mama a Vandei in ziua in care s-a nascut piscoata. A rupt o pagina din ea, dar asta pentru ca ea nu fusese gandita sa pice in maini de copil de 5-6 luni, cum i-am dat-o noi.
Contine doua povesti, una de Craciun (deh, copil nascut in decembrie), una fara Craciun. E frumos desenata si colorata si are mult text. E pentru copii mai mari, cred ca mai degraba pentru copii care pot citi ei insisi.
Inca o rasfoieste cand ii pica in maini, dar strumfii momentan nu mai sunt atractia principala. Cu siguranta vor reveni

10. Cartile de la editura Roossa 

De aici avem foarte multe, oferite toate in dar de Doamna Mama a Domnului Vanda. Sa le luam pe rand

– Povesti europene

Mult timp a fost preferata ei. E cartonata si contine multe povesti, majoritatea necunoscuta mie. Nu am prea apucat sa citesc din ele, dar par ok la o prima vedere.
E frumos desenata si colorata, flori si fluturasi pe fiecare pagina, e prietenoasa si vesela. Vandei Mici ii place mult, dupa cum spuneam. 

– Calatorie in tara spiridusilor

Tot cu povesti si desene, tot cu coperti cartonate, dar desenele sunt ceva mai abstracte si inca nu au prins-o. Pentru ca ne pica mai rar in maini, nici povestile nu am apucat inca sa le rasfoiesc. Dar, cartea in sine e frumoasa, cu siguranta o s-o pasioneze ceva mai tarziu

– Marea enciclopedie a prescolarului

Asta clar nu e pentru un an si jumatate, dar asa niste poze si desene frumoase contine, ca o rasfoieste mereu. Are de toate in ea, de la bastonase si liniute, la exercitii de matematica, texte usoare de citit pentru copii care abia invata sa citeasca, poezioare in engleza, cate ceva despre animale, meserii, etc.
E chiar interesanta pentru un copil care stie sa citeasca. E interesanta si pentru un copil care nu stie sa citeasca, dar ii arata ma-sa cum arata un gimnast sau un inotator.
Are cateva poezii mai dubioase, dar per total mi se pare reusita.

– Scufita rosie

E cu puzzle, dar asta inca nu i-am aratat Vandei Mici 😉 . Mai tarziu.
E cartonata peste tot, are desene frumoase si respecta ceva mai bine firul narativ decat carticica de la punctul 4. Are o inchizatoare de plastic si un maner de care o apuca Vanda Mica si o plimba prin casa, la fel cum plimba Nea Marin Miliardar geanta diplomat cu praz in ea.
Ii place, ne uitam zilnic in ea, mi-o arata fascinata pe „mama ei” (in viziunea ei, asa se si numeste povestea, cand vrea s-o povestim sau sa ne uitam in carte, imi zice „mama ei”) si cosul cu bunatati.

– Scriem literele

Evident ca nu invata acum sa scrie. Si nici acum jumatate de an cand a primit cartea. Dar asta nu inseamna ca nu ii place sa vedem la fiecare litera ce desen e, eu sa-i spun cum se numeste, mai nou, sa-mi spuna ea mie. E cartea pe care si-o lua de obicei cand mergea la toaleta (ma scuzati de detaliu)
E cartonata peste tot si colorata. Imaginile nu corespund prea mult cu realitatea, dar ii spun mereu ca elefantul e gri, nu albastru cum e desenat acolo si zebra nu-i roz bonbon, ci alba cu dungi negre (sau invers?)
Inca ii place.
Cartea contine si doua feluri de exercitii pentru copiii care chiar invata sa scrie. Si anume un fel de spanzuratoare si activitatea de a trasa literele peste liniutele punctate din carte.

– Alfabetul cu enigme si surprize

Din pacate, asta inca nu o fascineaza. Cel putin nu asa de mult cum ma fascineaza pe mine.
Pe scurt, cartea asta cartonata vine impreuna cu o carioca pe care o umpli cu apa. Imaginile din carte sunt alb-negru, dar in contact cu apa, ele se coloreaza. Apoi, cand apa se usuca, ele redevin alb-negru
Pe fiecare pagina ai niste exercitii de facut (ma refer la copiii mai mari, carora li se adreseaza cartea), de descoperit litere si imagini, de colorat, etc.
Mi s-a parut revolutionara asa, la mine in sat nu am vazut carti din astea cand eram eu mica.

– O calatorie pe planeta pamant si Lectii distractive pentru cei mici

Astea inca nu sunt pentru ea.
O calatorie pe planeta pamant e foarte frumoasa si interesanta pentru copilasi mai mari. Contine informatii despre animale si stickere cu fiecare animal in parte (pe bucati), pe care copilul trebuie sa le asambleze si sa le lipeasca unde trebuie, spatiu unde copilul sa deseneze el animalele cu pricina si tot asa. Cred ca o sa-i placa mai tarziu, momentan nu prea am ce-i arata din ea.
Lectii distractive pentru cei mici e tot o carte abecedar, dar cu sabloane de litere. Nici asta nu e inca de ea, pentru ca nu stie sa deseneze dupa sablon si nici cand o fac eu nu pare prea interesata. O pastram pentru mai tarziu. 

11. Tom si Jerry

Bine, m-ati prins. Asta nu e propriu zis o carte, ci o revista cu activitati. Initial am luat-o s-o am in casa cand primesc musafiri cu copii. Apoi Vanda Mica a descoperit-o intr-un sertar si i-a placut.
Asa i-a invatat si pe Tom si Jerry si ii recunoaste pe unde ii vede. Culmea, desi nu i-am zis eu niciodata, stie ca Tom e pisica si Jerry e soricel. Hmmm…

12. Gradinita de animale

Nici asta nu e o carte, ci un catalog cumparat de la Mega Image, pentru ca la fiecare set de cumparaturi primeam cartonase cu diferite animale. Nu am reusit sa-l umplem, ne lipsesc inca suficiente cartonase, dar cele pe care le avem, ii plac.

13. Cartile copilariei mele

Nu-s toate, pentru ca nu le gasesc. Dar sunt o parte din cartile pe care le rasfoiam cand eram putin mai mare decat ea.
Cartile cu povesti Disney le-am primit cand eram deja marisoara, trecuta bine de clasa a doua, caci stiam deja sa citesc cursiv in engleza.
Recunosc ca i le-am dat cam cu sufletul indoit. Sunt tare atasata de ele si chiar as suferi sa le strice. Stiu, e stupid, dar na… Om sunt si eu. Hansel si Gretel (cea cartonata, din prima poza) e usor compromisa, deja a reusit sa dezlipeasca o parte dintr-o pagina, dar se repara.

Voi ce mai cititi?