Ce inseamna attachment parenting pentru mine
Giveaway-ul #2 de aprilie

Cata apa a tot trecut pe Dunare de cand nu v-am mai povestit de Vanda Mica, ohohoooo… Nici nu stiu unde am ramas, dar ma tot intreaba lumea de una, de alta, ce mai mananca Vanda Mica? Unde mai doarme Vanda Mica? Dar doarme Vanda Mica?  Ce scutece noi mai are Vanda Mica? Oare vorbeste Vanda Mica? Si daca vorbeste, ce spune? Oare cu ce se mai joaca Vanda Mica?
Asa ca propun sa le luam pe rand, pare mai simplu asa.

1. Ce mai mananca Vanda Mica?

Poate va amintiti despre inversunarea cu care sustineam (si inca sustin) autodiversificarea. Adica metoda aia care se bazeaza pe instinctele copilului, care ele exista si pe care noi dorim sa le cultivam prin faptul ca lasam copilul sa decida ce-i doreste inimioara sa manance si nu sa le inhibam prin faptul ca noi ii decidem meniul, introducem alimentele rand pe rand, etc. Si tot metoda aia care zice ca orice bebelus care poate sta in fund e perfect capabil sa manance cu mana proprie bucati de alimente, fara sa se inece, sa se sufoce, sa etc.
Na bun, deci autodiversificarea aia. Aia in care eu am facut o prostie si am intervenit, asa ca am ajutat copilul sa fie anemic. Si anume, in loc sa las copilul in continuare sa aleaga ce vrea sa manance, aproape de un an asa am zis eu ca-i momentul sa insist cu alimente bogate caloric (copila e usor din categoria “slim fit” si stiti cum e, daca plodul nu e rotund ca o bila, toata lumea intra in panica), drept urmare nu i-am lasat suficiente optiuni de mancaruri bogate in fier, drept urmare pe un fond de raceala a ajuns sa nu mai manance aproape nimic (adica o felie de paine cu unt dimineata si 2 guri de banana dupa amiaza – deci chiar aproape nimic). Inapetenta e un simptom al anemiei, asa ca pediatra ne-a trimis la facut analize, am constatat ce era de constatat, am luat picaturi de fier (nu puteam regla nimic din alimentatie, pentru ca nu manca), si-a revenit copila si eu mi-am promis ca nu-mi mai bag coada.

Acum domnisoara a inceput sa manance cu tacamurile si nu prea ii mai place sa se murdareasca pe maini. Drept urmare, la inceputul mesei, cand e infometata rau ma pune sa-i dau eu cu furculita, apoi cand si-a mai domolit foamea, exerseaza singura. Plus ca jumatate de masa are loc in scaunul inalt (de obicei cu mine la masa), apoi un sfert mai mananca si la masuta ei mica, apoi ultimul sfert se transforma in bufet suedez, domnisoara patruland prin casa si mai amintindu-si din cand in cand sa mai ia cate o imbucatura. Dar cooperam.

Saptamana trecuta a fost saptamana de desfrau pentru ea, unchi si matusi in vizita, apoi un weekend la bunici, asa ca a balotat si covrigi si prajitura si tot felul de chestii pe care in mod normal nu le mananca, asa ca de azi am trecut la “dezintoxicare”. Ma asteptam sa fie greu, sa refuze, sa ceara iar mizerii, dar nu. A fost ok, totul bine si frumos, s-a delectat cu fructe, legume, seminte, etc.

2014-01-10 19.26.19

2. Unde mai doarme Vanda Mica? Dar doarme Vanda Mica?

Ultima data cand am dezbatut problema asta, situatia nu era cea mai roz. Vanda Mica dormea fragmentat, eu aproape deloc. Ma apucase disperarea la un moment dat, cand domnisoara se trezea si la fiecare 20-30 de minute, iar eu nu mai puteam adormi la loc.

Dar lucrurile s-au schimbat enorm (in bine). Deci, iubitele mele, exista speranta! Un copil ca fie-mea, care ziua nu dormea, noaptea se trezea non-stop a ajuns acum copilul ala pe care si-l doresc toate mamele si pe cuvant daca am facut ceva in directia asta…

Pe la 7 luni i-am amenajat camera in stil Montessori, inclusiv patul l-am desfiintat de tot si i-am cumparat o saltea pe care urma sa doarma pe jos. Salteaua era suficient de mare cat sa incap si eu in ea. Motivul mutarii fusese faptul ca daca dormea cu noi amandoi in pat (adica si cu mine si cu Domnul Vanda), era si mai rau (daca se poate asta). De la 7 luni pana pe la un an si ceva am dormit cu ea la ea in camera. Apoi, de la o zi la alta, a inceput sa nu se mai trezeasca noaptea atat de des. Hop-top, prima trezire era pe la 3 dimineata, asa ca o culcam la 10, imi faceam ce aveam de facut pana pe la 1, ma culcam in patul matrimonial ca sa n-o trezesc, si la 3 cand se trezea ma mutam la ea. Apoi s-a trezit pe la 4, apoi la 5. Acum doarme de la 10 seara pana la 5-5.30 dimineata cand ma pun langa ea si (poate) mai dormim pana pe la 7-8. Deci e boierie, sunt bine odihnita. Si ea la fel.

Daca va spun ca si pe timp de zi mai are doua somnuri a cate 90 de minute, in general pe la aceleasi ore, cred ca aruncati cu oua in mine, asa ca nu va mai spun. 2013-11-21 09.20.46

 

3. Ce scutece noi mai are Vanda Mica?

Muuuulte noi fata de ultima data cand v-am povestit. Printre care si un minunat Milovia (urmeaza poza), de care m-am indragostit iremediabil si mi-as vinde toata colectia ca sa inlocuiesc toate scutecele cu milovii. Dar ma abtin s-o iau iar de la capat.

4. Oare vorbeste Vanda Mica? Si daca vorbeste, ce spune?

E mult spus ca vorbeste, dar cuvinte ii ies pe gura. Are cateva preferate – “gata”, “apa”, “maamiiiiii”, “se-e”/”atase” (ce e / asta ce e) si cateva care sunt mai noi si le foloseste mai cumpatat, doar cand are de transmis un mesaj precis – “bebe” (cand apare cate unul in prim plan), “aţa”, “mâna”, “pa-pa” si (mai nou) “tata”. Cand isi mai aminteste intreaba de “Pi-pi” (Pimpi) si de “Mao”, apoi de “Abe” si “Beia” (amicul ei Albert si catelul lui Bella). Pijamaua e “maua”, banana e “ba-a-a”, mierea e “mieie”, marul cam la fel, capsele sunt “papse” si pastele sunt “pase”. Cand se loveste, cade sau ii scapa ceva pe jos, se ingrijoreaza toata – “oliooooo”.

Stie cum fac aproape toate animalele. Catelul face oh-oh, pisica face maaaaau, vaca face muuuu, rasul face uuaaaaau, lupul, dopul si mopul fac auuuuuuuu si tot asa. Masina face vuuuum (asociata cu o miscare din incheietura ca si cum ar pilota avioane cu volan).

Daca o intreb cum o cheama, sustine ca o cheama Aprilitza si in rest repeta ca papagalul ce aude la noi.

Deci e de bine, incepem sa ne intelegem.

5. Oare cu ce se mai joaca Vanda Mica?

In general cu oale, cratiti, linguri, pietre si bete, dar si cu un set de animale de plastic care ii place foarte mult si cu carti. Daca stam in casa, asta face toata ziua. Scoate oale si cratiti din dulapuri si imi aduce carti sa citim, apoi vine cu cosul de animale sa le spunem fiecareia pe nume si fiecare cum face pe limba ei.

Pe langa asta, i-a mai facut Domnul Vanda un “turn de control”, in care se cocoata ca sa aiba acces la diverse lucruri care-s prea inalte pentru ea. Cel mai interesant astfel de lucru e chiuveta, unde sta si spala vase… si pe ea… si pe jos… si pe dulap… intelegeti voi ideea. Acum i-a pus Domnul Vanda si roti la el, ca sa-l poata impinge mai usor prin casa.

Afara musai sa iesim cu mingea, daca s-ar putea chiar 2-3-4 ar fi perfect. Azi mi-am dat seama ca nu are jucarii de nisip si probabil o sa-i iau. Dar in afara de astea, nu mai dau banii pe jucarii o perioada, am promis.

O sa va scriu un post separat despre cartile favorite, poate va inspira.

2014-03-24 19.03.34

Si cam atat, postul a fost inceput alaltaieri si terminat azi, sper ca voi sa-l cititi cu ceva mai mult spor decat a fost scris. Oricum, ma bucur mult ca am apucat sa-l public inainte sa faca 17 luni, nu de altceva, dar imi placea titlul. :))

Ce inseamna attachment parenting pentru mine
Giveaway-ul #2 de aprilie