In principiu cand ai un copil, iei niste decizii. Ca-s informate sau vin instinctiv, asta conteaza mai putin. Ideea e ca tu ca mama iei niste decizii (adesea impreuna cu tatal din dotare… sau poate nu). Si tu decizi daca alaptezi sau nu, ce mancare mananca plodul, unde-l culci, daca-l plimbi cu caruciorul sau in brate, daca-i pui caciula au ba ( 😛 ), in principiu cam tot ce tine de el.
Si e decizia ta si tu esti responsabila pentru ea si pentru plod si oricat de mult ar crede altii ca gresesti sau ca faci bine, nu e treaba nimanui cum decizi tu sa-ti cresti copilul.
Tot aud in jurul meu de mame stresate si obosite de altii, care le pun la indoiala deciziile, care le spun ca gresesc, ca nu fac nimic bine, ca strica plodul pentru ca il alapteaza/dorm cu el/il poarta in brate, sau din contra, ca nu-l alapteaza/ca nu dorm cu el/ ca nu-l poarta in brate. Si nu pot sa pricep care e contextul in care toata lumea isi da cu parerea. Nu pricep de ce trebuie discutate aceste aspecte cu orice strain, de cand si pana cand o mama trebuie sa dea raportul vecinei de la 2 in ce pat ii doarme copilul, sa la care tata a supt ultima data si cand. Da, stiu… vecina a crescut 10 copii, deci e experta. Asa e. E experta in cresterea copiilor ei, nu in cresterea copilului tau si punct.
Eu nu discut astfel de aspecte cu straini, iar daca cineva apropiat vad ca-si baga nasul mai mult decat trebuie in viata noastra, stiu ca pe viitor vom evita subiectul in cauza.
Ma mai intreaba si pe mine doamna de la casa de la Carrefour daca fie-mea e cuminte si doarme bine. Da, e cuminte si doarme bine.
Si farmacista m-a mai intrebat ce fel de lapte praf ii dau copilei. Nu-i dau lapte praf, o alaptez. Si acum??? Da.
Apoi, in parc sunt intrebata daca nu se rasfata ca o duc asa in brate. Nu, nu se rasfata. Si nici nu ramane cracanata? Nu, nu ramane cracanata.
Nu dezbat ce scutece poarta fie-mea, ca facem EC, ca doarme pe jos pe salteluta, etc. Sunt intrebata, raspund, apoi trec mai departe. Sec, scurt si la obiect, nu dau explicatii suplimentare (decat cand cineva ma intreaba cu scopul de a se informa, atunci evident ca-i explic, nu-s chiar asa salbatica), nu simt nevoia sa ma justific in fata nimanui si mi se pare cumva deplasata o astfel de discutie cu un strain.
In fond, daca m-ar opri cineva pe strada sa ma intrebe ce fel de chiloti poarta Domnul Vanda m-as uita cel putin urat si nici prin gand nu mi-ar trece sa raspund la o astfel de intrebare.
Voi ce parere aveti?
Eu sunt perfect de acord cu tine. In toamna voi avea si eu un bebelus si sper sa nu primesc sfaturi necerute sau interogatorii care sa ma enerveze :))
tu poti sa speri…ce ma amuza intr-un fel (la inceput ma enerva maxim) e cu tzatzele devin brusc subiect de conversatie imediat ce ai nascut…pana acum era cel putin nepotrivit sa intrebi o femeie ceva de sanii ei, acu sunt la liber!!! cin e mai doreste, cine mai pofteste??? cam asa e…
Amin! 😉
Am intrat la un moment dat intr-o cofetarie si doamna observa, inteligent, ca fetei i-ar fi pofta. Ii spun ca nu cred, ca nu stie ce sint alea prajiturile, ca nu maninca dulciuri.
Cum, nici zahar nu ii dati?
Nu.
Nici in grisulet cu lapte?
Nici. Nu-i dau lapte de vaca.
Cum, o alaptati la virsta asta? (Avea cam un an si 2-3 luni)
Da.
(Ochii mari, ridicat din umeri a neincredere)
Dupa care se avinta doamna intr-o peroratie despre cum E BINE sa ii dai tu ca mama, zahar copilului, ca pe urma cind intra in comunitate va avea un soc. Deci mai bine sa ii faci tu rau decit altii. Si-am mai aflat ca le da pe ascuns bomboane nepotilor ei, desi fiicele ei au regula de „fara dulciuri cumparate”.
Sa ne fereasca Dumnezeu de babele atotstiutoare. Zic generic babe, ca tipa asta era chiar tinerica pt o bunica.
Ai atins un subiect foarte sensibil. M-am saturat de oamenii care pun intrebarile astea pentru ca mai apoi sa ne conteste deciziile. Nu am cele mai zen reactii cand aud de „ai sa o inveti numai in brate”, „sta rau in ala ” (a.k.a wrap elastic) si clasicul „o trage curentul, pune-i caciula, sunt doar 25 de grade!! „. De fapt, nici nu stiu cum sa reactionez frumos. Nu am nevoie de aprecierile bagaciosilor, vreau doar sa ma lase in pace.
Si aleluia!
total de acord, nu e treaba nimanui cum imi cresc eu copilul. si nici treaba mea cum si-l creste altul. daca cineva imi cere un sfat, i-l dau, daca nu, ma abtin de la comentarii. in general, mamicile „de moda veche” – adica generatia parintilor nostri critica si comenteaza, dar ma uit in jur si vad ca nici cu mamele din „noul val” nu mi-e rusine. din cauza unor observatii binevoitoare ajunsesem sa fiu stresata ca nu sta copilul meu in sistem de purtare (nu ca nu as fi incercat, nu statea si pace), ca o scot in carucior afara sau ca o las sa doarma singura ziua (ptr ca doarme singura linistita). pana cand am incercat sa nu mai pun la suflet orice observatie sau chestie pe care o citeam. cred ca prea mult cautam raspunsuri in carti sau la altii si prea putin ne uitam la copiii nostri. ca sa inchei in nota vesela, imi place de mamica vanda, mi se pare echilibrata si pe „calea de mijloc” care mie-mi pare cea mai buna. 🙂
sa stii ca mai stiu o galusca mica care nu vrea si pace in ssc…asta e, o duce mami cu caruciorul…
uite, vezi, si tu o zici de parca ar fi ceva nasol…:P
Copiii isi schimba preferintele in timp, deci poate ca vor sta si purtati, sau poate nu. Eu am scos ieri caruciorul din portbagaj unde era ferecat de cateva saptamani pt ca voiam sa ma duc la magazin si aveam mai multe de cumparat si 0 chef sa le car in brate. Fie-mea cum l-a vazut a fugit spre el si incerca sa se catere singura in el 😆
ai dreptate, doar ca la inceput, fiindca citisem mult despre sistemele de purtare si mi-au fost atat de recomandate, eram stresata ca noua nu ne iese. de-asta zic, sfaturile insistente, oricat de bune ar fi, uneori pot sa tensioneze o tanara mamica dezorientata :P.
Nu stiti voi cum la fotbal si la crescut copii se pricepe toata lumea? Chestia pe care nu o inteleg eu, e cum pot ele sa dea sfaturi, le-a validat cineva calitatile de mama? Le-a zis cineva ‘Da tanti, copilul tau a devenit adult si trebuie sa constatam ca e perfect! Good job!’. E ca si cum mi-ar da Oana Roman sfaturi despre fitness, pe bune.
uite, vezi, si tu o zici de parca ar fi ceva nasol…:P
scuze, voiam sa dau reply mai sus (la comentariul laurei)
Bine zis!
Total de acord. Cred ca articolul asta ar trebui citit de multa lume, dar si de bunicii copilului, de multe ori ei fac cele mai multe comentarii si te critica daca nu iti cresti copilul cum stiu ei.
like 🙂
Total de acord. M-am saturat de ” da’ nu-i pui caciulita?’ ” nu-i dai jos caciulita?”
„nu-i prea gros imbracata, nu-i prea subtire?” „nu-i e frig, nu e cald”. Fiecare isi creste copilul cum crede de cuviinta si cum se pricepe mai bine.Manual pentru parinti nu exista.
Sa vezi distractie, cand e si soacra in zona, care a crescut 2 copii si mereu are impresia ca ai nevoie de sfaturi. Si care vorbeste prostii in 90% din cazuri si face mutre, daca o ignori sau ii spui ca e (din nou) pe aratura. Uff
Dojoooooooo, gata? Sunteti 3? 😀
I hear ya sista…..Da, cum zice si Gaby, aceleasi probleme cu bunicii din generatia ceausista. E cu atit mai greu cu cit, personal, nu am mai trait in tara de vreo 15 ani si mi-am schimbat total ideile. Da intr-adevar numai ei stiu prin ce au trecut pe vremea aia de i-a lasat complet traumatizati…..dar si mentalitate…..E f f greu sa auzi chestii de la propria mama de gen : "alaptat exclusiv pina la 6 luni??? E o timpenie, iti moare copilul de foame, da-i biscuiti cu mere si suc de portoclae de la 2 luni!" Sau despre wrap "nu il mai scoti de acolo", sau ca nou nascut – "nu il mai lua atita in brate ca se invata asa, mai lasa-l sa si plinga" sau "ma-ta e o scorpie"…..
hehe era un banc, nu ma pricep sa zic bancuri dar esenta era nora care raspunde soacrei care ii daduse sfaturi cu „lasa tu sfaturile, ca eu inca ma chinui cu ultimul copil crescut de tine!”