V-am mintit cand v-am spus ca ma opresc la sistemele de purtare pe care le avem (wrap, sling reglabil si mei tai). Adica m-am mintit si pe mine, pentru ca nu planuiam sa mai cumparam inca unul.

Am testat la un moment dat o Manduca. Domnul Vanda, foarte incantat ca are curele, catarame, fermoare si ca „arata high tech”, a zis ca ar purta si el asa ceva cu mai mult spor decat poarta mei tai-ul pe care il aveam deja. Dar apoi ne-am razgandit. Am zis ca ne descurcam perfect, el cu mei tai-ul si eu cu slingul si nu mai dam banii si pe un SSC (Soft Structured Carrier).

Pana intr-o zi, cand eram in mall. Si cum mergeam noi pe alee dezbatand daca ne luam un SSC sau nu, vad pe jos o hartie de 50 de Euro. O ridicam si ne proptim de un perete, tinand hartia la vedere, in ideea ca daca vedem pe cineva cum cauta disperat banii, sa i-o dam. Si stam, si stam. Nu apare nimeni. Ne plimbam un pic (tot cu hartia in mana, la vedere) si cautam din priviri una bucata om disperat, care cauta pe jos banii. Ba chiar trag cu urechea la discutiile celor din jur, sa vad daca nu cumva aud vreun regret sau discutie referitoare la bancnota. Nimeni nimic… Trece timpul, noi tot prin mall cu cei 50 de Euro in mana (o fi crezut lumea ca suntem cocalari si incercam sa ne dam in stamba ca avem bani), dar pana la urma decretam ca nu mai putem sta. Se facuse foarte tarziu, Vanda Mica deja matzaia ca ii e somn si ca trebuie sa plecam.

Asa ca banii au ramas la noi, iar eu am tras concluzia ca e un semn si ca ne trebuie si un SSC. Am donat 100 de lei, iar restul de bani am hotarat sa-i investim in purtatul copilului.

Aveam urmatoarele variante: Manduca, Luna sau Boba. Manduca si Luna incercasem, dar Boba nu vazusem decat in poze. Si nici nu aveam de unde sa-l iau la testat fara sa ma complic, asa ca l-am taiat de pe lista din start (din comoditate) si am ramas cu primele doua variante.

Diferentele intre ele nu sunt foarte mari pentru un incepator in ale SSC-urilor, cum sunt eu. Ambele sunt SSC-uri, sunt ergonomice (of course), au bretelele care vin pe umeri si centura din talie pufoase, astfel incat sa nu deranjeze purtatorul, bretelele pot fi legate la spate in paralel sau in X, se inchid cu catarame rezistente si sustin mult mai multe kg decat ai avea probabil nevoie. Sunt comode si pentru purtator si pentru copil, pot fi purtate si in fata si in spate (Manduca se poate pune si pe sold, dar prefer slingul pentru pozitia asta)

Am pus pe hartie ce mi-a placut si ce nu mi-a placut la fiecare si asa am luat decizia foarte usor.

La Manduca mi-a placut materialul. E uuun piiic mai subtire decat la Luna, deci e putin mai potrivita pentru cand e cald rau. Dar chiar si un pic mai subtire fiind, daca e foarte cald afara, transpiram si daca o plimb cu caruciorul, deci nu mi s-a parut un argument atat de puternic incat sa nu trec peste el. Tot la Manduca mi-a placut si fermoarul care regleaza inaltimea ssc-ului. Pe noi ne-ar fi ajutat, avand in vedere ca Vanda Mica inca nu avea cei inca 70 de cm regulamentari pe care ar trebui sa-i aiba pentru a o pune in Luna, ci doar 68 la ultimul control (poate ca intre timp 0 fi ajuns la 70).
Producatorul spune despre Manduca cum ca s-ar putea purta de la nastere pana la 4-5 ani, dar din punctul meu de vedere, un nou nascut nu poate sta bine in asa ceva, pentru ca mi se pare ca nu ii sustine corect coloana. Iar pana la 4-5 ani iar inteleg ca nu se poate purta copilul, pentru ca puntea pe care sta cu funduletul nu e suficient de lata ca sa-l mai sustina corect, iar Manduca nu are niciun accesoriu pentru a facilita asta. Pe de alta parte, nu ma vad purtand copilul de 5 ani prea des.
Manduca mai vine si cu o gluga din standard, care sa-i tina copilului capul atunci cand adoarme.
Ce nu mi-a placut deloc la „Duca” (cum zice fetita unei prietene) este catarama cu care se leaga in talie, care e prevazuta sa se deschida in doi timpi. Inteleg masura de siguranta, dar e incomod tare s-o desfaci cand esti in graba.
Si nici nu e suficient de „funky” pentru gustul meu :). Iar pretul e mai mare.

Luna mi-a luat ochii in primul rand cu imprimeurile frumoase pe care le are (stiu, sunt superficiala). Apoi, faptul ca e romaneasca, dar de calitate (in unele cazuri asta e  un oximoron) si imi place sa sustin mamele (romance) care fac lucruri minunate cu mainile lor.
Dar cel mai mult si mai mult m-a incantat la Luna faptul ca e lata sus, iar cum Vanda Mica e mai expansiva asa, i se potriveste de minune. Isi scoate mainile peste spatar si priveste relaxata in toate directiile.
Fata de Manduca, Luna are si puntea mai lata si spatarul mai inalt, ceea ce nu e neaparat un avantaj pentru noi acum, dar pe viitor cu siguranta va fi (macar iarna, cand oricum stratul de haine de pe ea o s-o ridice un pic mai sus :lol:). Pentru un toddler (stiu, e englezism, dar nu-mi dau seama ce echivalent am putea folosi in romana) cu siguranta e mai comoda Luna decat Manduca. Si tot pentru toddler, in caz ca aveti Luna, puteti achizitiona un suport pentru picioare, care functioneaza cam ca suportul de picioare de la saua cailor.
Un alt accesoriu pe care-l puteti cumpara pentru Luna (care la Manduca e din standard) e gluga de care scriam mai sus. Ea se prinde cu arici de Luna, dar noi n-am comandat. Daca o fi sa avem nevoie, o sa luam. Momentan nu i-am simtit lipsa.
Ce am vrut insa si ma felicit ca am l-am comandat, e buzunarul pentru Luna, care e de fapt o gentuta care se prinde cu arici de baza SSC-ului si pot pune acolo bani, chei, telefon, etc. Protectii de bretele nu am mai comandat pentru ca le aveam pe cele de la mei tai (chiar daca nu se asorteaza) si oricum Vanda Mica nu le mai roade de ceva vreme.

Cam astea au fost argumentele/contraargumentele care m-au facut sa aleg Luna si nu Manduca. Am comandat-o de pe site-ul poarta-ma.ro, am fost sunata sa mi se spuna ca o sa ajunga sambata, dar am primit-o miercuri, cand inca nici nu apucasem sa fac plata pentru ea (alesesem sa platesc prin transfer si nu la livrare). Am facut repede plata, pentru ca ma simteam ciudat, de parca nici nu ar fi fost a mea si am luat-o la puricat impreuna cu Domnul Vanda.

Am verificat toate cusaturile intai. Deh, mama nebuna… sa nu cada copilul din Luna, dar mai ales pentru ca va povesteam despre wrapul elastic pe care il am tot de la poarta-ma, ca la fiecare purtare se mai desfacea putin festonul si arata tare neingrijit cu atele curgandu-i din el. Dar la Luna sunt impecabile. Am verificat si cataramele. Se inchid bine. Apoi am pus copilul. Si aici a fost chinul de pe lume, pentru ca asa  te chinui cand nu prea te duce capul :lol:.
Deci, ca sa pui Luna si copilul in ea, intai prinzi centura din talie, iei copilul, tragi Luna peste, iti pui bretelele si apoi mai ai in spate o curelusa mica de tot, care trebuie prinsa ca sa tina bretelele paralele sa nu-ti cada de pe umeri. Si daca nu ne-am chinuit, sucit si rasucit si tot nu reuseam s-o prindem. Ne apucasera toti nervii si toate caldurile si toate panicile ca nu reusim sa ne punem Luna cand suntem singuri.
Noroc ca la un moment dat am iesit din negura asta a negandirii, si m-a dus capul sa caut un filmulet sa vad cum se pune Manduca (pentru Luna n-am gasit, dar sunt similare) si am vazut ca tanti din filmulet isi prinde curelusa pe sus, pe la ceafa, si nu mergand in sus, de-a lungul bretelelor pana la curelusa, ceea ce pentru noi a fost efectiv imposibil.

Ma rog, trecand peste momentul nostru de blonzenie :D, Luna se pune si se scoate usor, nici n-0 simtim pe copila inauntru, copila are loc sa se joace, sa se fatzaie, sa se suceasca si sa se rasuceasca. Ca sa adoarma in ea, trebuie s-o folosim cu bretelele in X, ca sa-i mai micsoreze spatiul de joaca si s-o lipeasca de purtator.

Avem Luna de o… luna 😆 si a vazut pana acum (pe langa Bucuresti) Brasovul, Poiana, Postavarul, Sinaia, Pelesul, am urcat pe munte, ne-am plimbat prin oras, am gatit cu ea, am facut curat, am dormit, am alaptat si cred ca am luat o decizie foarte buna alegand Luna. Asa ca vi-o recomand si voua cu drag.