Weekendul trecut am fost la munte. Nu se mai putea sa stam in Bucuresti si sa facem mereu fix aceleasi lucruri. Plus ca n-am mai vazut muntele de un an. Am luat aproape toate lucrusoarele Vandei Mici (mai putin mobilierul din camera si vreo 2-3 tricouri), 2-3 bluze pentru noi, incarcatoarele de telefoane, camera foto si am plecat.
Cum a decurs prima zi?
Pai am plecat pe la 9, domnisoara a dormit aproape tot drumul (spre fericirea mea), ba chiar si eu am bagat un pui de somn de pe A3 pana la Comarnic. Am ajuns cu bine la destinatie, adica la Brasov. Am parcat in curtea hotelului unde ne-am cazat, Domnul Vanda s-a dus in recunoastere, iar eu am ramas in masina cu Vanda Mica. Vanda Mica deja nu mai avea rabdare sa stea in masina, ci ar fi vrut s-o ia frumos la picior prin parcare. In mod normal am fi intins patura de picnic pe pajistea de langa hotel si am fi lasat-o sa penduleze acolo. Dar afara era cam innorat, ba ploua, ba nu, iar pe jos era chiar ud. Deci ce sa facem? Pai ce sa facem… plecam si noi la plimbare prin centru, pe eterna Strada Lunga.
Intram in camera. Zic s-o schimb pe Vanda Mica de scutec si plecam imediat. Ma uit prin camera… Domnul Vanda adusese bagajele, caruciorul, cadita, olita, scaunul de masa, trollerul nostru, dar nu si geanta de scutece. Il astept s-o aduca, cu gandul ca schimb doar scutecul si bluza (pe care o murdarise in masina de ardei rosu) madamei. Ne maimutarim in oglinda in asteptarea Domnului Vanda si a gentii de scutece. Vine Domnul Vanda, schimbam scutecul, schimbam bluza si ne intoarcem la maimutareli in oglinda. Vanda Mica trage brusc o mica voma (total iesit din comun pentru ea). Buuun… deci trebuie sa ne schimbam cu totul. Dezbrac iar Vanda Mica. Ii dau trening nou bluza noua, sosete noi. Ma uit la ea… face fetze de kk. Ok. Scot olita din dotare si dezbrac iar pitica. O pun pe olita. Constat ca intre pusul scutecului din urma cu 10 minute si momentul dezbracatului scutecului, Vanda Mica a scapat si un pisu pe care l-am ratat. Suuuuper… Dupa ce ca e ploaie si umezeala, mai schimbam si 2 scutece in 10 minute. Si nu avem decat 15 si stam si 3 zile. Deja calculam mental unde e un DM in Brasov, de unde putem cumpara scutece de unica folosinta.
In timpul asta, Domnul Vanda apare cu o banana. Vanda Mica baleste toata la banana si incepe sa se mataie. Evident, ii trebuie ei banana lui taica-su si uita de kk. Ii zic „da-i, dar vezi sa nu se mozoleasca toata, ca n-am suficiente bluze s-o schimb din 10 in 10 minute timp de 3 zile”. Si uite asa, ne asezam pe flancuri, de-a dreapta si de-a stanga olitei-tron si pandim sa stergem Vanda Mica la fiecare imbucatura. Rezistam eroic pana spre final cand totusi murdareste un pic bluza. Zic: „n-o mai schimb, ca oricum ii pun hanorac peste si o luam in Luna, deci nu se vede”.
O las sub supravegherea tatalui si ma retrag in baie sa-i spal cele doua scutece ude si hanoracul murdar. Se rezolva toate cele la olita, tatal o imbraca la loc si ne pregatim sa plecam. Ia carutul si il duce inapoi in masina, timp in care eu fac bagajelul pentru iesitul in oras. Iau la noi asa: hanorac gros, cizme, 2 perechi de sosete, o bavetica-esarfa, sapca, o caciulita subtire si una groasa, trening de schimb, bluza cu maneca lunga, chiloti de schimb, canuta cu apa, luna, jucarii de prins la luna, caise confiate, servetele umede, servetele uscate, patura de picnic, alte jucarii, umbrela, o lingurita. Toate astea pana in centrul orasului. Coboram la masina si imi dau seama ca am uitat un hanorac subtire si un prosopel pentru Vanda Mica si un hanorac pentru mine. Plecam in sfarsit dupa vreo 2 ore.
In fine, mergem prin oras, toate bune si frumoase. Pe la 5 ne intoarcem la hotel. Si acum ce facem? Hai sa adormim copilul in camera. Dezbracam copilul, il descaltam si incerc s-o adorm. Nu merge. O imbracam la loc sa iesim afara. Afara incepe sa ploua, asa ca intram din nou in casa. Incercam s-o lasam pe Vanda Mica sa se fataie prin pat, dar e tare greu de urmarit si ma tem sa nu cada. Afara nu mai ploua. O imbracam la loc si iesim afara. Afara face fatza de pisu. Intram inapoi in camera si o punem pe olita. O imbracam la loc. Punem patura de picnic pe jos si ne jucam in camera. Vrea sub pat. Vrea pe langa patura. Vrea dupa perdea. Vrea oriunde, dar nu pe patura. O apuca nervii. Pe noi ne trec toate transpiratiile. O imbracam de iesit, Domnul Vanda o pune in Luna, iau umbrela si plecam pe munte. Adoarme in 2 minute.
Ne plimbam cateva ore. La 9 hotaram sa ne intoarcem la hotel, ca sa imbaiem copilul si sa-l culcam. Copilul doarme lemn. Se supara cand pretindem s-o pregatim de baie. Asa ca o schimbam de scutec, de haine si somn.
Pfui, greu si obositor a mai fost! A doua zi am invatat lectia: am fost plecati de dimineata pana seara. Ne-am plimbat prin oras, am fost in Poiana, am urcat la Postavaru, am fost in Sinaia, am vizitat Pelesul…
Oricum, la cat a dormit acolo, ne gandim serios ca poate ar fi cazul sa ne mutam la munte vreo 3-4 ani.
Si eu am fost cu Ingrid vreo cinci zile la Lacu Rosu si a tras niste somnuri memorabile. Degeaba, aerul de munte e aer de munte!
Nu am copil..Nici macar nu sunt insarcinata. :)) Insa mereu iti citesc fiecare postare despre mititica…Am ras mult la povestea ta de azi.Nu stiu cum de ai atata rabdare…imbraca, dezbraca,imbraca,dezbraca….greu…dar ce mai conteaza cand mititica este fericita:)) Poate ne arati si cateva poze din mini-excursie! 🙂
Haha, rabdare am exclusiv cu fie-mea. In rest as putea spune ca sunt chiar colerica 😆
Nu am cine stie ce poze, dar in calatoria viitoare promit sa fac mai multe si sa vi le arat
Vanda, genul acesta de articole sunt incurajatoare pentru parintii care se „tem” sa evadeze din zona de comoditate a lor, de teama unei situatii neprevazute si astfel priveaza ocazia bebelui sa vada locuri noi si fascinante pentru el. Sunt total pro plimbarilor cu bebelusi si abia astept sa ne plimbarim in 3, acum ca avem solutia : multa plimbare,putina activitate in camera.
:*
Noi nu trebuie sa plecam prea departe de casa pentru a avea un program clasic de punem bluza-scoatem bluza fiindca s-a murdarit / s-a udat, punem copilul pe olita, schimbam scutecul, spalam mainile copilului deoarece mai devreme si le-a bagat in olita, imbracam copilul, figuri de caca, punem iar pe olita, imbracam iar hainele, copilul vrea apa, ii dam, iar scoatem bluza pentru ca s-a udat de la apa bauta, apoi iesim in curte si mai incolo o luam de la capat.
Mai sunt si zile care dispar tare usor in negura istoriei: doar schimband haine si scutece, plimband copilul ba la masa, ba la spalat pe dinti sau maini, ba la olita. Accidental copilul ajunge in pat sau la locul de joaca. 😉
Irina
Am uitat sa spun ca sunteti tare dragute in poza!
Noi n-am ajuns pana acum la munte cu fetita (care are 14 luni), dar se intampla sa vedem pe internet poze de tipul celei de mai sus, care ne fac o pofta teribila de inaltimi. Toamna asta sigur schimbam si noi aerul!
Pitica mea a dormit toata noaptea prima oara cand avea 1 an si jumatate si eram la mare. Toata saptamana cat am stat la mare nu se trezea noaptea deloc. Ne-am intors in Bucuresti si a revenit la trezerile nocturne. Dupa o luna plecam la munte. Si de data aceasta a dormit toata noaptea. Ne intoarcem in Bucuresti … iar se trezeste noaptea … Acum la 2 ani de zile si cateva luni aceeasi poveste ….
Da …. si eu cred ca e cazul sa ne mutam din Bucuresti … mare, munte … 🙂