Vanda Mica la 21 de luni

2014-09-02 11.03.52Posturile astea de update cu ce mai face fie-mea la x luni le scriu mai mult pentru mine, asa ca puteti da skip daca nu va intereseaza in mod deosebit care-s progresele ei. Uitandu-ma in urma, regret ca nu am facut asta lunar, sau macar o data la doua luni, pentru ca deja m-am senilizat usor si stau si ma gandesc si nu mai tin minte cand a facut fie-mea x lucru pentru prima data. Ma rog, majoritatea chestiilor e notata undeva, dar mi-ar fi prins bine o descriere mai detaliata.  Continue reading

(12)(0)

Care pe care

Si vezi copilul ca se freaca la ochi, oricum il cunosti ca pe un cal breaz si stii ca-i obosit. E deja in pijama, pentru ca te asteptai ca la ora asta sa i se faca somn, asa ca nu mai trebuie decat sa-l bagi in pat si sa-l culci. Il ademenesti langa tine in pat, va intindeti amandoi. Nu poti sa-i spui direct “hai sa ne culcam”, pentru ca risti sa provoci al Treilea Razboi Mondial. Exista cateva cuvinte ce nu pot fi pronuntate niciodata, printre care si cuvintele “somn” si “a dormi”. Stii bine ca daca pronunti unul din cele doua, se va isca o mare drama, copilul avand ceva personal cu somnul. Da, nimeni niciodata nu poate dormi, inclusiv cateii sunt treziti din somn daca se intampla sa fie prabusiti pe undeva si sa sforaie. Somnul e iadul, trebuie sa ne pazim bine de el. Continue reading

(12)(0)

Astia doi

Bai, astia doi ma bat. Fie-mea imi da picioare in burta pe exterior, e ca un calut naravas cand incerc s-o culc. Iar Juniorul, imi da si el picioare in burta, dar pe interior, ca nu-i convine ca stau pe el. Dar nu pot sta invers, ca se irita si mai rau fie-mea, fiecare ma vrea fixa intr-o pozitie, dar niciodata aceeasi ca sa fie amandoi multumiti. Si incerc pe cat posibil sa-i feresc pe ei, sa ma feresc pe mine, cateodata chiar ma intreb daca nu cumva se bat deja intre ei si poate n-ar trebui sa intervin ca-i treaba lor, iar eu nu sunt decat teatrul de razboi. Continue reading

(10)(0)

M-am intors

Da, stiu. Nici nu stiati ca am fost plecata. Nu am apucat sa mai scriu asta, dar de joi si pana in seara asta am fost tot pe drumuri. A fost frumos, am taiat tara in doua cu un copil in spate si unul in burta, am vazut locuri frumoase, ne-am revazut cu oameni frumosi, ne-am distrat, am petrecut, ne-am emotionat, ne-am amintit. Ar fi fost si mai frumos daca am fi avut timp, daca nu am fi fost pe graba, dar, una peste alta, nu ma plang.

Cu toate astea, mi-a fost dor de casa. Si Vandei Mici i-a fost, azi ne tot spunea ca vrea “acasa a noi”. De maine ne reintram in program.

Voi ce ati facut in weekend?

(3)(0)

Si a inceput…

2014-05-13 19.08.48Fie pentru ca au inceput scolile si gradinitele, fie pentru ca a venit “frigul”, locurile de joaca din zona noastra sunt pustii. Inclin sa cred ca totusi “frigul” ii sperie pe parinti, sau poate vantul, caci azi, la 24 de grade am vazut si prima caciula de lana pe un cap de pusti mai mare decat fie-mea. Sa fie sanatos, poate e copilul friguros, sau caciula achizitie noua (de cand fie-mea s-a decis sa iasa la joaca cu o caciula in genul asteia cand afara erau 40 de grade, nu mai comentez nimic).

Dar sa revenim la oile noastre. Deci, locurile de joaca pustii, la care adaugam si niste capete patrate care au montat aspersoare in mijlocul nisipului, aspersoare care pornesc la 11 fix si uda nisipul, toboganul, leaganele, tot tacamul. Ori cineva e incredibil de stupid si dezinteresat, ori incredibil de naiv, crede ca o sa creasca de acolo o orhidee Shenzhen si o sa se umple de bani. Continue reading

(12)(1)

Giveaway-ul de septembrie

LE (24.09.2014) – voiam sa scriu si un articolas azi, dar sunt prea rupta de somn, oboseala si o lene pufoasa ca sa pot face altceva decat tragerea la sorti pentru giveawayul de luna asta. 
So, the winner is… Andra Costescu. Asteptam multe poze cu girafele. Felicitari!

Desi suntem intr-o mica intarziere, nu ratam nici giveawayul de luna asta.

Anul trecut cam pe vremea asta, incepusem sa ma precipit pentru ca nu stiam cu ce o sa incalt picioarele stapanei. Stiam exact ce vreau, pantofi flexibili, fara intaritura pe glezna, fara talonet, fara alte fisticarii, cat mai usori, care sa imite cat mai bine mersul descult. Desigur ca nu pornisem cu gandul asta de la mine putere, ci ma informasem si aflasem ca astea sunt noile recomandari in materie de incaltat picioare de strumfi. Vechii pantofi cu talonet, care sa tina bine glezna, etc., meritau arsi pe rug, ei nu faceau decat sa impiedice piciorul de plod mic sa se formeze corespunzator, il impiedicau pe copil sa invete sa mearga corect, sa calce cum trebuie, desfasurandu-si talpa pe podea, tinandu-si echilibrul cu ajutorul degetelor, invatand sa mearga exact cum au invatat strastrastrastrastrastramosii nostri, pe vremea carora nu existau pantofii rigizi. Continue reading

(4)(0)

Creier de gravida

Unul din motivele pentru care am lipsit nemotivat ieri si alaltaieri a fost ca am fost plecata din Bucuresti.

Sa zicem ca as fi fost plecata cu masina. Si sa mai zicem si ca masina mea nu functioneaza pe aer, ci la un moment dat trebuie sa ma opresc la o benzinarie si sa fac plinul. Sa presupunem ca fac plinul la un Lukoil la vreo 8 km de casa mea, inainte sa plec la drum. Continue reading

(3)(0)

Nimic nu se pierde, totul se adapteaza

Daca ma intreaba cineva pe mine (si chiar daca nu ma intreaba, tot spun, ca-i blogul meu), parerea mea e ca locul de joaca al copilului in casa trebuie sa fie dinamic. Sa reflecte personalitatea copilului, sa fie modelat dupa interesele lui si nu viceversa. Adesea alegem sa-i modelam spatiul de joaca dupa personalitatea noastra, dupa gusturile noastre, dupa preferintele noastre, dar asta nu-i incurajeaza joaca. Posibil sa nu fim de acord sa avem jucarii in living, doar ala e spatiul pentru oameni mari, nu? Posibil sa avem o cutie mare de plastic in care sa le strangem pe toate la ceas de seara. Posibil sa-i lasam pur si simplu toate jucariile la indemana, sa aiba multe multe optiuni, poate-poate s-o mai juca si singurel. Posibil sa facem in multe feluri, dar oare alegem ce-i mai bine din perspectiva copilului? Continue reading

(9)(0)

Despre gradinite si scoli

Vanda Mica e un copil tare sociabil. Ii plac alti copii, alti adulti, cand e in multime e in cea mai mare forma a ei. Ii place compania lor, sta, analizeaza, exploreaza, e linistita si calma. Culmea, chiar si cand e intre copii nu devine haotica, zgomotoasa, agresiva. Stie sa se introduca in joaca, sa se faca placuta, stie sa negocieze jucarii cu alti copii, devine rapid “leader” pentru cei mai mici ca ea si urmeaza cu strictete jocurile celor mai mari.

Stie sa se faca inteleasa, explica si strainilor ce vrea, cum vrea, ce-i place si ce nu. Daca nu mai vrea pantofii si-i cere jos, daca vrea apa stie sa spuna, daca nu-i place o activitate zice ca nu-i place si exprima clar sa fie lasata in pace.  Continue reading

(10)(0)

Despre sex. Nu, nu ala…

Cum subiectul central zilele astea (in familia noastra, desigur) este sexul Juniorului, hai sa dezbatem bine problema, pe toate fetele. Pe mine ma amuza mult reactiile celorlalti in privinta asta, pentru ca sunt cumva la unison. Rar auzi cate o parere diferita.

La primul copil

La primul copil lumea e interesata, de obicei, sa afle daca e baiat sau nu. Nu stiu ce au asa special baietii de e asta asaaaa, un soi de tel suprem, dar o sa aflu in curand. Daca ti se intampla sa faci doar ecografiile recomandate Continue reading

(13)(0)