Despre comunicare

nu-pot-4


Unul din lucrurile pe care nu doar că nu știam că nu îl am, dar nici nu știam că îmi lipsește, erau aptitudinile de comunicare. Țin minte că acum vreo 9 ani, când eram corporatistă și voiam să mă înscriu la un training de soft skills, a trebuit să mă uit în dicționar ca să aflu ce înseamnă aia ”asertiv”.

Culmea e că nici trainingul de atunci nu m-a ajutat prea tare. Funcționam în continuare pe pilot automat, pe modelul pe care îl văzusem în jurul meu, model pe care îl perpetuam și eu. Îmi amintesc acum (vag) cum la trainingul cu pricina am aflat despre creierul reptilian și probabil și despre ceilalți creieri pe care îi avem și, încerc acum să fac legătura, probabil ni se povestise despre cum blochează emoțiile comunicarea. Nu știu daca asta o fi fost, dar acum îmi pare că ar fi avut sens. Ideea e că atunci nu eram pregătită să primesc aceste mesaje. Nu eram eu bine în mine și atunci, ce rost avea să mă intereseze să fiu bine cu ceilalți.

citeste mai departe

(1)(0)

Idei de cadouri de Craciun pentru doamne si domnisoare

cadouri-craciun

Am vrut inițial să încep articolul printr-o invitație adresată doamnelor și domnișoarelor să părăsească prezenta pagină și să caute ceva frumos pe pinterest, dar mi-am dat seama că acum nu scriu doar pentru domni, pentru că nu doar domnii cumpără cadouri pentru doamne și domnișoare, ci și noi mai avem mame, surori, prietene șamd.

Adicătelea, bun venit în cadrul acestui articol, dedicat cadourilor pentru persoanele de sex feminin. Nu-i neapărat ce aș vreau eu să primesc (deși-s binevenite toate, dacă vă dau banii afară din casă) și aveți în vedere că unele sunt mai sub buget, altele ajung la niște sume mai generoase… Fiecare după posibilități.

citeste mai departe

(5)(0)

Diminetile de sambata ale familiei Vijulie

ema-si-fip

Bună dimineața, soare. Prea dimineața, dacă mă întrebați pe mine… Of, iar am uitat să închid ușa la dormitor și a intrat cățelul peste noi. Oare câte jucării poate să roadă, câte lemne poate să trântească pe jos, de câte ori poate să alerge în jurul camerei cu gheruțele lui ascuțite pe parchet?

Și iată și prima dilemă a zilei. Cu copilul mic mufat la țâța mă-sii, stau să fac o analiză de riscuri și beneficii. Dacă mă ridic acum din pat, ca să dau cățelul afară din cameră și să închid ușa, e posibil să trezesc de tot copilul mic și să nu mai adoarmă neam. E 5 jumătate dimineața. Asta înseamnă să cobor cu el și să adorm în mers, pe scări. N-ar fi prima dată, dar parcă n-aș vrea să repet. Beneficiul ar fi că dacă nu s-ar trezi, aș mai putea dormi și eu lângă el, pentru că în harababura asta, mi-e imposibil.

citeste mai departe

(3)(0)

Cum alegi o masina de spalat vase

Pe vremuri, mașinile de spălat vase mi se păreau ceva science fiction. De bogații bogaților, un soi de dorință intangibilă. Am urât întotdeauna să spăl vase, așa că de visat, visam la o astfel de mașină.

Dar, întâmplarea (sau destinul/universul/vreo zeitate) a aranjat lucrurile de așa manieră, încât acum 6 ani, când mă mutam împreună cu V. în noul nostru apartament, care venea cu bucătăria mobilată și utilată, să constat că bucătăria asta mobilată și utilată conținea inclusiv o mașină de spălat vase. Un cor de îngeri s-a pogorât atunci asupra noastră și parcă toată viața mea căpăta sens.

citeste mai departe

(1)(0)

Mirosul, parfumurile și amintirile – Ce legatura e intre ele?

nas

Copilaria in mirosuri

Ceva ce m-a fascinat întotdeauna sunt emoțiile și amintirile pe care mi le trezește un miros anume. Cred că îmi pot descrie toată copilăria doar în mirosuri, mult mai precis decât aș face-o în imagini sau cuvinte. Mirosul de șampon de urzică, de foehn încins, mirosul letconului lui tata și sertarului lui cu scule, mirosul actelor bunicului, pudrei bunicii, mirosul parfumului mamei, mirosul de levănțică uscată din cutia din dulapul bunicii, batistele ei date cu apa de colonie, pe care le foloseam când eram răcite, mirosul de mere de la grădiniță, de cretă udă de la școală, mirosul de frunze și castane, de cerneală, mirosul Oltcitului nostru, un amestec de benzină și pâine proaspătă, mirosul cizmelor mele de cauciuc, jucăriilor de ”zile mari”, bradului de crăciun, cutiilor cu globuri… Aș înșira la infinit.

citeste mai departe

(0)(0)

Atenția – Episodul doi

iulia si cristi atentia

Începutul aici

Vai, și cum o înțepa privirea lui insistentă. O simțea din fiecare unghi. Dădu pe gât cocktailul virgin pe care îl comandase și iși făcea de lucru cu telefonul. Nu se așezase deloc bine. Era cu fața la el și orice ar fi făcut, îl vedea. De fapt, nu-l vedea așa, pur și simplu, ci îl urmărea cu privirea.

”Vechea prietenă” a lui Cristi părea să se simtă tare bine în compania lui. Deși, uitându-se mai atent la ei, observă cum Cristi nu părea chiar în largul lui. Postura pe care o avea îi trăda închiderea vis a vis de amica lui. De unde ea își răsucea șuvițe lungi de păr blond pe degetele fine, terminate cu o manichiură impecabilă, și îl privea sugestiv și languros, Cristi stătea drept în scaunul său, cu brațele încrucișate și zâmbea rar.

citeste mai departe

(2)(0)

Câteva device-uri care să ne ușureze munca în gospodărie

Când ai copii, ai și serviciu, și cățel, și purcel, pleci dimineața la 7 jumătate, te întorci seara la 7, oră la care copiii trebuie să mănânce de seară, deci trebuie să gătești, cât de cât să nu vă înghită rotocoalele de praf din casă, vă trebuie și haine cu care să vă îmbrăcați… Fără ajutor deloc mi se pare fizic imposibil să poți face asta între ora 7 când intri pe ușă și ora 9 când bagi copiii la somn.

Ca să nu mai spun că în alea 2 ore pe care le mai ai până vă culcați, trebuie să te mai și joci cu copiii, să te asiguri că au și ei măcar o bucățică din tine, că apuci să vă pupați nițel, să citiți o carte, să jucați un joc…

citeste mai departe

(4)(2)

Despre cum e să fii femeie

emancipation-155792_1280

Ai momente când te crezi defectă. Inutilă și parcă nimic din ce ai face nu e suficient de bun, suficient de mult, suficient de suficient. Ești prea femeie, sau prea puțin femeie, prea soție, sau prea puțin soție, prea mamă, sau prea puțin mamă. Ești prea slabă, prea puternică, prea emotivă, prea plângăcioasă, prea de tot.

Te uiți în jur și vezi că nu-i ok cum arăți. Că ești prea grasă, ai picioarele prea strâmbe, gura prea mare, sau părul prea fin. Talia nu e suficient de mică, iar fundul nu e suficient de bombat.

citeste mai departe

(5)(0)

La lupta, ostenii mei mici!

30

Fip când era mic nu prea avea drepturi. Mai săream noi în apărarea bietului oropsit, dar nu eram mereu ascultați de ea… De Stăpână.

Stăpâna, adică Ema, decidea tot felul de lucruri în numele lui. Cu ce să se îmbrace, cu ce să se joace, să nu stea în brațe la tati, să stea în brațe la mami, să se trezească pentru joacă, să stea la pupat și la îmbrățișat, etc. Era, practic, o păpușă umană. Dacă nu respecta cererile soră-sii era mustrat corespunzător.

Și, de obicei, nu prea le respecta. Pentru că era (și este) suficient de vocal cât să-și ceară drepturile. Spre exasperarea soră-sii, doarme mult, nu stă la pupat și îmbrățișat decât când inițiază el, nu acceptă mai nimic cu jumătate de măsură. Drept urmare, le-a încasat. Mai îmbrânceli, mai țipete, mai tras câte o palmă peste cap… La început nu riposta. Era prea mic. Doar plângea și mă aștepta pe mine să rezolv problema. Apoi a început să crească.

citeste mai departe

(4)(0)

Vine barza din nou. Ce facem?

vine-barza-iar

Eu sunt singură la părinți. Mi-am dorit întotdeauna un frate sau o soră. Îmi amintesc cum eram când venea vărul meu în vizită la noi. Tuturor le spuneam că e fratele meu. Mi se părea ceva incredibil să ai o soră sau un frate.

Așa că, pornind de la experiența asta a mea, am ajuns la concluzia că eu n-o să am un singur copil. Când eram mai mică ziceam că voi avea doi. Apoi mă decisesem la cel puțin doi.

Și am făcut cel puțin doi. Doar că la început m-am simțit pierdută. Eu habar n-aveam cum e să fii mamă de doi copii. Bine, nici cum e să fii mamă de un copil nu știam, dar măcar văzusem acasă cam cum stau lucrurile. Dar cum e cu doi copii, habar n-aveam.

citeste mai departe

(2)(0)

Despre alăptare – Ganduri si tristete

alaptare

Eram zilele trecute în mașină și ascultam, împreună cu copiii, un post de radio pentru copii.

La un moment dat, aud o doamnă cum vorbește despre alăptat. Începe frumos și mă bucur că am copiii cu mine să audă ceva atât de normal la radio. Cum alăptatul e benefic pentru copil, cum doamna respectivă a decis încă din sarcină că va alăpta exclusiv, că alăptatul e ceva normal.

Apoi schimbă foaia. Da, e ceva benefic și normal, dar uite că nu toată lumea poate. Adevărat. Nu toate mamele reușesc să alăpteze, oricât ar fi alăptatul de normal. Nici doamna nu reușise, pentru că nu avusese suficient lapte.

citeste mai departe

(16)(1)

10 lucruri pe care nu le stiai despre șampanie

sampanie

Am fost zilele trecute într-un mare magazin de mobilă și diferite accesorii și am constatat că în zona din fața caselor apăruseră deja brazii de Crăciun, renii, steluțele de zăpadă și altele de sezon. Gândul meu a fugit atunci direct la perioada sărbătorilor, la Revelion și a început să mă întrebe ”ce facem noi de Revelion anul ăsta?!”.

Nu știu ce să-i răspund, pentru că încă nu ne-am făcut planurile (de ce ni le-am face, când mai e atâââât de mult timp până de Revelion… Noooot), dar mi-am amintit de ultimul Revelion pre-copii, când nici măcar șampanie n-am avut, iar la 11 noaptea am mâncat șnițele la bucătărie, pentru ca la ora 12 să dăm noroc cu niște beri și să ardem la geam o artifică mică și tristă de tort. Apoi, cu berea în mână, ne-am pus pe canapea, am pus un film și am adormit în cel mult 15 minute.

citeste mai departe

(1)(0)

Vine Halloween. Cum supravietuim, ca parinti?

halloween

Vine Halloweenul. Nu știu la voi cum se serbează, dar în bula noastră se fac petreceri cu costumații, se sculptează dovleci, se decorează case și curți. Încă nu se mănâncă multe dulciuri și nici n-am fost până acum la colindat, dar tot e mare haos cu sărbătoarea asta.

Iată cum trec eu cu bine prin perioada asta a anului.

Fa tu singura costumul. Ok, glumeam

În primul și în primul rând, atunci când vă gândiți la petrecere cu costumație (denumită generic și ”bal mascat” sau ”carnaval”), o să fiți tentate să încercați să faceți voi costumul. Știu, am fost și eu acolo. Ema ar fi vrut să fie o ”fantomiță”. Cât de greu poate să fie să faci o rochie albă, vaporoasă? După o zi întreagă în care n-ai apucat să faci pipi decât o singură dată, poate că mai bine ar fi să te tolănești pe canapea decât să coși rochițe albe. Ca să nu mai spun că dacă nu te pricepi, în loc să costumezi copilul în fantomiță, îl poți costuma într-un membru KKK, de exemplu.

citeste mai departe

(2)(0)

Despre parfumuri si cum sa-l alegi pe cel potrivit tie – Mic ghid

parfumuri

Primul meu parfum a fost un Chanel No 5, primit de la bunica mea, ca să marcheze astfel că eram deja domnișoară, nu mai eram fetiță. Nu-mi plăcea cum mirosea, dar era neprețuit pentru mine. Aveam grijă de el, grijă să nu se verse (nu era cu pulverizator), din când în când mai scoteam capacul ca să-l adulmec. Îl puneam rapid la loc, pentru că mă îngrețoșa dulceața lui. Ce știam eu despre Chanel pe vremea aia…

Apoi am mai crescut. Am primit cadou, la un moment dat, o sticluță de Amarige (de la Givenchy). La fel de nepotrivit pentru vârsta mea de copil de generală, dar și pe ăla îl prețuiam ca pe nestemate. Era dovada mea că nu mai sunt deloc o copiliță. Deși eram.

citeste mai departe

(3)(0)

Am un elefant așa și-așa. Trei!

elephant-35527_1280

– Așaaaaaaaa!!!

… se aude pe ton isteric de pe bancheta din spate. E Fip, care îmi transmite că vrea să cântăm. Încep:

– Am o căsuță micăăă, așa și-așaaaa

– Epaaaan!

… se aude din nou, tot pe ton isteric și tot pe bancheta din spate. E tot Fip, care vrea acum să cântăm cu elefanții, pentru că am cântat prea mult cu căsuța.

– Un elefaaaaant se legănaa …

… încep eu.

– Teeeeeeeeei

… țipă vocea isterică din spate. Să cânt cu trei elefanți, nu doar cu unul. Reiau.

citeste mai departe

(5)(0)